A venit vacanța fără trenul din
Franța. Dacă o așteptați pe aceea cu trenul, să știți că a scris Adina Popescu
o carte despre vacanță cu acest titlu atât de drag copilăriei noastre.
Dacă nu...
Noi am început vacanța deja de o jumătate de lună și mai bine. Bine, copiii au început-o; noi mai mult am cochetat așa cu ea, dar tot nu știu când a trecut așa de repede timpul.
Am încercat să ne odihnim cât mai
mult, să ne plimbăm cât mai mult, să ne bucurăm din suflet de tot ce oferă
vara.
Am avut și câteva evenimente
memorabile: am fost la o nuntă superbă. Am profitat din plin de TIFF și de
toată atmosfera care s-a creat în jurul nostru,am bifat cât de multe filme s-a putut, unele în cinematografe, altele în parc. Aseară am fost la Opera Aperta,
un spectacol în aer liber: Tenori pe motoare. Abia la ultimul cântec, când
toate motocicletele au început să claxoneze, mi-am dat seama cât de mult suntem
dependenți sufletește de atmosferă. Poți să vezi 50 de filme acasă, te poți
uita la câte concerte vrei tu, dar nimic nu se compară cu atmosfera aceea life,
cu felul în care îți vibreză sufletul când ești ăn mijlocul evenimentelor. În
seara aceasta a fost un alt spectacol cu acees liber, de data asta cu muzică
spaniolă. Nici măcar ploaia nu a ăndepărtat spectatorii.
E vară, e cald, e bucurie...