Salata de boeuf de post

               A spune salată de boeuf de post e cam la fel cum spune şi Georgia mea: lapte cu cereale fără lapte. De fapt, în familia noastră, de când mă ştiu eu salata de boeuf a fost fără boeuf, adică nu a fost făcută din carne de vită, ci din piept de pui. Dar pentru că de mâine se intră în post, am scos şi pieptul de pui din ecuaţie, aşa că am obţinut o salată boeuf care numai de boeuf nu este, o salată adaptată nevoilor noastre.

 

         Salata boeuf pe care am pregătit-o eu este formată din morcovi, păstârnac,  cartofi, toate aceste legume fiind  fierte și apoi tăiate cubulețe, la care am adaugat mazăre din conserve, castraveți murați tăiați cubulețe şi măsline. Peste această compoziție se înglobează condimentele,  maioneza  de post (există de cumpărat gata preparată - eu am mers pe această variantă, sau se poate prepara în casă din pufuleţi) și se ornează după pofta imaginaţiei. A mea nu a strălucit de data aceasta.
           Reţeta acesta o dedic tuturor celor care încep de mâine postul mare şi o trimis ca îmbrăţişare către provocarea  Virtual hug  -a cărei gazdă sunt în această lună. Şi pentru că în seara asta trebuie să terminăm cu tot ce mai avem de dulce prin casă şi să spalăm vasele, vă servesc - virtual desigur, deşi tare mi-ar plăcea să fie şi real -  cu ultimele prăjituri din farfurie.

                Post cu folos, dragilor!

Omul dulce de zapada

    ia te uită, toţi grămadă, 'nalţă omul de zăpadă...
           Din aceeaşi serie a dulciurilor de Crăciun care a implicat munca întregii familii, se numără şi omuleţul de zăpadă, el fiind oarecum frate cu tortul căsuţă. A fost proiectat iniţial clopoţel, dar providenţa a vrut ca el să fie om de zăpadă, că de! oricum de altul nu am avut parte de sărbători, că ninsoarea a venit mult mai târziu pe meleagurile noastre.

        

                Omul dulce de zăpadă a fost făcut din blat de tort şi umplut cu o cremă de unt. Pentru că am avut doritori care au cerut informaţii suplimentare privitoare la crema cu unt şi nucă care a fost folosită la tortul căsuţă, vin acum cu detalii. 2-3 linguri de zahăr se amestecă cu 2 linguri de cacao, apoi se adugă 1 pahar de lapte, se omogenizează bine şi compozia rezultată se pune la foc mic. Când începe să fiarbă se adaugă 1 pachet de unt până la dizolvarea lui totală când se adaugă o tabletă ciocolată de menaj. Se ţine pe foc amestecând mereu până ciocolata se topeşte complet şi se adaugă nucă măcinată cât cuprinde. Pentru aromă se poate pune şi esenţă de rom. Pentru omul de zăpadă, crema a cuprins şi bucăţelele de la blat care au rămas după tăierea formei şi a ieşit mai mult decât delicioasă.
                Aşa a arătat tortuleţul simplu, învelit în cremă şi ornat cu frişcă

                                   şi aşa a arătat după ce a fost gătit în strai de sărbătoare. 

                        Reţeta aceasta o dedic Carolinei, cu regretul că nu am apucat să ne înfruptăm din tortul ei şi cu promisiunea că tot venim noi la unul, mai ales că acum şi-a făcut curajul de a reveni după o pauză de blog. Iar  această postare o înscriu (în ceasul al doisprezecelea, la propriu) în provocarea "Virtual hug", gazduita luna aceasta de Maria - Zambetania ♥

Anotimpul biscuitilor

                 Doreşte-ţi ceva că s-ar putea, totuşi, împlini...
                Acum două sau trei ierni am văzut pe facebook bijuteria aceasta

 care m-a cucerit instant.
                Recunosc că nu am îndrăznit să o cer Moşului. M-am gândit la ea, poate mi-o aduce, poate nu, dar nu am avut curaj să dau voce gândului meu. De văzut, nu am văzut nicăieri de cumpărat, aşa că a rămas doar un vis...
           Până vara asta, când, răscolind prin tot felul de nimicuri într-un talcioc german, am găsit ceva asemănător.         
            Nu e identic, dar seamănă...
            E un obiect mai mic, nu cu forme atât de sofisticate şi de elaborate, dar îşi face rolul şi ies biscuiţi buni.
           L-am pus la treabă folosind o reţetă simplă pentru fursecuri, pe bază de unt, făină, zahăr... De post nu am încercat, deoarece nu sunt un fan al margarinei, nici nu ştiu dacă ar ieşi fursecuri cu margarină; cu unt şi cu untură am încercat de mai multe ori, dar cu margarină nu. Am auzit că există unt de cocos, dar incă nu l-am găsit prin comerţ, prin urmare nu l-am probat.

                                           Aşa arată varianta noastră în mâinile soţului puse  la treabă
                                   Noi l-am dat puţin cu ulei, că altfel se prindea aluatul de el.
                                  În fotografia cealaltă am văzut că au pus făină, dar mie mi se umpleau găurile de la făină
                                           şi nu se mai cunoştea modelul, prin urmare am preferat uleiul.

                           Şi ajutorul de bucătăreasă, pregătind biscuiţi cu tot felul de forme jucăuşe.
               Imaginile acestea cu biscuţi le împachetez frumos şi le trimit cadou. Aş trimite şi aroma şi mireasma şi giugiuleala din bucătărie care însoţeşete de regulă aceste momente atât de râvnite, dar sunt ceva mai dificil de împachetat. Le trimit alături de un gând bun pentru Cristina, mama şi gazda de luna aceasta a Paradei "Virtual Hug",  pentru Wish, că a venit sezonul care-i place ei atât de mult, pentru  Ana, fără un motiv special, doar de drag.
              Seară bună!

Ambrozia

Astăzi fetele mele au vrut să preparăm ambrozie. Deh! prea multa lectura a Legendelor Olimpului şi a celebrei serii Percy Jackson şi Olimpienii trebuia să aibă cumva o incursiune şi în lumea reală.
Aşadar:
2 banane,
2 portacale fără coajă şi fără sîmburi,
1 pară bine coaptă fără cotor,
se pasează bine cu blenderul până se face un amestec omogen.
Se pune în ceşcuţe şi se savurează!
E bun, delicios, de post, plin de vitamine şi nici nu trebuie să fii zeu ca să te bucuri de aşa licoare!
O săptămână plină de energie vă doresc!

Parada din luna august

                 „Raza de soare care te încălzește pe tine nu-ți este împuținată dacă se mai încălzește la ea și vecinul tău.”  Alexandru Vlahuţă
               Am început cu acest minunat citat nu doar pentru că tocmai am încheiat  o perioadă ce a stat exclusiv sub semnul căldurii, ci pentru că am resimţit, dincolo de toate, căldura sufletelor voastre bune, joviale şi atât de atente unele la altele. Şi spun asta cu toată convingerea, că am văzut o paradă suficient de bogată, care a reuşit să-mi alunge scepticismul meu că vacanţa şi concediile ne vor zădărnici elanul. Dar pentru că nu s-a întâmplat asta, ci din contră, multe fete au fost harnice şi generoase, am să renunţ la vorbărie şi am să trec la parada proproiu-zisă.
             Aşadar, au trimis împărtăţit reţete delicioase şi îmbrăţişări voioase:
1. Alexandrina către  adresata Gabriela.
 Salată cu fasole, năut şi cuş-cuş

2. De La Maria către Cristina.

Filă de la mulţi ani pentru Virtual hug

3. Cerasela către Laurei Nechita Laura's Sweets
 Tarta cu crema de lamaie, ciocolata alba, ricotta si fructe de sezon

4. Cristina către Gabriela
 Prajitura cu morcovi si scortisoara

5. eu către Teodora  Catrinel si Anca, 
Jurnalul unei femei simple şi gazdă a îmbrăţişărilor virtuale

 

6. Elena către Angelica
 Dulceata de pepene galben cu migdale la provocarea Virtual Hug

7. Zina către Mihaela
Măsură în toate şi un fluture de catifea (pe care nu am putut nicicum să îl fac să-şi ia zborul de pe pagina unde poposise, dar îl puteţi voi admira acolo)
8. De la Lulu către Monica.
 Panna cotta cu pepene galben

 9. Laura către Claudia
Îngheţată cremoasă cu afine (din motive de securitate, cred, fotografia nu a vrut să vină cu mine, dar e la un lik distanţă şi, credeţi-mă pe cuvânt, merită link-ul)
10. De la Victoria către Monica.
Pachețele cu carne și ficăței de pasăre

                De maine predau ştafeta unei alte doamne drăguţe şi mult mai harnice decât mine, Victoria, care vă aşteaptă şi ea cu mult interes bunătăţile pe care le aveti de dăruit din preaplinul inimii.
                Seară frumoasă!
              O săptămână buna să aveţi!

Dulciuri de sezon

                 E mai şi au apărut primele fructe ale acestui an. A început deja sezonul căpşunelor. Evident, toate căpşunele din zona noastră cică sunt de la Satu Mare. Aşa ar spune orice comerciant pe care îl întrebi. Nu ar spune că sunt din import nici picurat cu ceară. Dar poate că sunt de unde zic, din serele de la Satu Mare, probabil.  Oricum, până se coc în toate grădinile, ne mulţumim cu ce găsim în comerţ, deşi încă mi se par extrem de scumpe. Tocmai acum când au început să fie mai multe au urcat la 15 lei un kg de căpşune, mai scumpe decât erau astă-iarnă. Eu nu mai înţeleg logica comercianţilor.
               Dar nu de căpşune voiam să vă spun când am început cu deserturile de sezon, ci mă gândeam că, pentru încă puţine zile este perioada în care se mai face pasca. Cel puţin până la Înălţare încă e perioada ei.
                Aşa că vă servesc cu o felie virtuală din pasca noastră cu ciocolată de la sărbători. A fost făcută de naşa de la Iaşi şi a fost mai mult decât delicioasă, având şi vişine în ea.

 

 

                 Şi dacă tot am vorbit de căpşune, nu puteau lipsi din lista momentului
                                       am avut şi brioşe cu frişcă şi căpşuni

                                       iar fetele harnice le-au adus musafirilor la masă

 

            Iar la final le trimitem, cu zâmbete cu tot, către îmbrăţişarea virtuală lunară, îmbrăţişare ce se înscrie în provocarea Virtual hug găzduită în luna mai de Laura - Casuţa Laurei, iar în mod special către Claudia, la care am văzut astăzi  un articol frumos despre ziua familiei, care se sărbătoreşte în această minunată zi de mai.
             Trimitem şi în eter o îmbrăţişare mare din sânul unei familii reale către toate familiile care ne trec pragul căsuţei virtuale şi aleg să împărtăşim împreună micile noastre momente de bucurie!

Prăjitură cu mesaj

          Mai întâi prăjitura:

          Prăjitura asta delicoasă cu mere şi bezea au primit-o fetele mele în dar de la vecina Ani care, reformată fiind, sărbătoreşte astăzi Floriile, aşă că s-a pregătit cum se cuvine. De fapt, vecina Ani este cea care ne răsfaţă întotdeauna cu tot felul de dulciuri fără a avea nevoie neapărat de vreun prilej pentru asta.
          Şi apoi mesajul:

          Mesajul este pentru noi toate, care de dragul veşnicelor diete uităm să-i apreciem pe cei care pregătesc şi ne dăruiesc din toată inima din bunătăţile lor, iar noi doar strîmbăm din nas şi sub pretextul că suntem la a n-a dietă pe anul acesta nici măcar nu gustăm din ce ni se oferă, spre minima satisfacţie a celui care munceşte.
         Iar îmbrăţişarea mea către vecina cea hărnicuţă o trimit spre Cerasela, cea care le gazduieşte luna aceasta.

Negresă sau/ si brioşe de post

Pentru că am avut trei fete curioase: Gabriela, Amedeya şi Ina, dornice să afle reţeta brioşelor mele cu seminte, nu vreau să le las prea mult să aştepte, aşa că vin la ora prânzului să vă poftesc cu ceva. Voi puneţi masa, eu aduc desertul...

Ingrediente:
230 g făină, 100 g zahăr brun, 160 ml apă minerală, 90 ml ulei, 1linguriţă praf de copt, 2 linguri dulceaţă, un praf de sare, 3 linguri cacao (sau 4 pudră de carob), 50 g stafide (merişoare uscate, goji, cireşe confiate), 3 linguri seminţe (floarea soarelui, dovleac, nuci, alune, migdale tocate).
Preparare:
Se amestecă toate ingredientele până se omogenizează compoziţia, pe care o turnăm în tava acoperită cu hârtie de copt.
Coace prăjitura 25-30 de minute, până este gata; facem testul cu scobitoarea.
Când este gata, o lăsăm să se răcească complet apoi o putem tăia.

Ultima dată am făcut prăjitura într-o tavă în formă de inimă, iar restul compoziţiei l-am pus în forme de brioşe. Am pus o lingură din compoziţie în forma de brioşe, apoi nişte vişine în mijloc şi iar compoziţie deasupra.

Am mai făcut şi un ursuleţ, dar nu am mai apucat să fotografiez că s-au terminat... ca brioşele calde :)
Reţeta  aceasta, împreună cu îmbrăţişarea mea pentru cele trei fete pofticioase, o trimit către Cristina, care este luna aceasta gazda îmbrăţişărilor noastre virtuale, să se mire şi ea cât de harnică am putut să fiu de data asta. De nu mi-o fi de deochi!
Poftă mare, dragele mele drage!

Prajitura cu tigru si zebra - de post

Prajitura aceasta am facut-o de ziua mea, dar abia acum m-am invrednicit sa o pun pe blog.
Este o reteta simpla, de post, dar spectaculoasa, zic eu.
Pentru mine, care am scos din alimentatie produsele de origine animala (lapte, oua, carne), prajitura asta e pentru mai multe evenimente, nu doar pentru zilele de post.
Ingrediente:12 linguri ulei, 14 linguri zahar (sau orice alt indulcitor), 14 linguri apa (eu, in loc de apa, adaug in foarte multe din prajiturile mele un suc din apa si sirop natural de soc facut de mine; am incercat si cu fanta, dar usuca foarte mult prajitura, o face sfaramicioasa), 1 plic praf de copt, 2 pachetele zahar vanilat, 19-20 linguri faina.
Toate se amesteca foarte bine 30 de minute.
Compozitia se imparte in doua. Una o lasam asa, iar in cealalta parte adaugam 2-3 linguri de cacao sau pudra de carob.
Intr-o tava rotunda, se pune cate putin, un pic dintr-o culoare, eu am inceput cu cea deschisa, apoi se pune deasupra putin din cealalta culoare si tot asa, in cercuri mici, pana iese prajitura cu tigru si zebra.
Care arata asa,

 privita de deasupra
iar in sectiune e si mai minunata, parerea mea.

 Nu trebuie sa va faceti griji, chiar daca sunt foarte mici, cercurile si duc ele singure si se aseaza.
Daca nu aveti rabdare sa va jucati, puteti turna jumatatea alba in tava, apoi deasupra ei jumatatea cu cacao si obtineti prajitura cunoscuta sub numele de Ziua si noaptea. Dupa ce s-a copt, o puteti pudra cu zahar vanilat si nuca de cocos.
Eu am incercat sa fac si o varianta imbunatatita, pentru fete, in care am pus in compozitia alba iaurt si oua, a iesit foarte frumos, cand am pus-o in tava cercurile erau perfecte, mult mai frumoase decat ce v-am aratat eu, dar la coacere, nu stiu ce s-a intamplat, ca s-au omogenizat culorile. Nu a mai fost ziua si noaptea, ci o eclipsa, dupa cum a numit-o sotul meu. Dar o eclipsa foarte gustoasa, sa stiti!

Prajitura aceasta o trimit sa indulceasca, macar virtual, pe cineva.
In luna ianuarie parada "Virtual hug" va fi gazduita de Stefania - Stefy harnicuta, iar imbratisarea mea virtuala merge catre blogul unei foarte tinere si talentate domnisoare, Maria.

Braduti deliciosi

E încă toamnă şi frumos, deşi în ultimele ore soarele se cam joacă cu noi de-a v-aţi ascunselea.
Şi cu toate astea m-am gândit la brăduţi.
Chiar aşa.
Brăduți buni, delicioși, făcuți din aluat de pâine.
La mine aluatul de pâine are mereu o altă consistență şi un alt gust, pentru că îl îmbunătățesc întotdeauna cu ceea ce am în frigider şi mi se pare mie că se potrivește în acel moment, adică adaug: unt, lapte, ouă, smântână, ulei, diferite semințe.
Pe aceștia i-am făcut extrem de simplu, doar am asamblat biluțele de aluat în formă de brăduț.
Varianta acesta e de post, nici măcar față nu le-am dat, nu i-am uns la sfârșit cu ou bătut, cum se face de obicei, deoarece de ceva vreme am scos din alimentația mea produsele de origine animală. Şi chiar dacă pentru fete mai gătesc cu ele, acum am făcut pâinița aceasta să o pot mânca şi eu.

                    decorat aşa cum se cuvine, cred că poate sta cu mândrie pe o masă de sărbătoare sau         oricând între prieteni şi, mai ales, între copii

Brăduţul acesta, care după cum observ îmi deschide seria postărilor cu aer iernatic şi de sărbătoare, îl trimit cu multă bucurie să le facă poftă fetelor harnice de la claca pornită de Beatrice, pe care o îmbrăţişez cu foarte mult drag şi în cadrul provocării pornite de Cristina şi găzduită în această lună de către Mihaela.
Spor la lucru, hărnicuţelor!

Bucătărie de toamnă

Salată de conopidă cu usturoi

O reţetă numai bună pentru zilele de toamnă, dar şi pentru perioada postului, potrivită pentru mesele simple, dar şi pentru cele sofisticate, pentru când vă grăbiţi, dar şi pentru atunci când vreţi să impresionaţi, este salata de conopidă cu usturoi. Se face repede, este bună, delicioasă şi nu necesită cunoştinţe avansate în bucătărie.  Iar partea cu adevărat bună este că nu trebuie să fie toamnă pentru a o face, deşi parcă acum, fiind de sezon, are un farmec în plus...

Ingrediente:

- o conopidă mare;

-  un morcov fiert pentru decor;

- 2-3 catei de usturoi;

- 1-2 linguri ulei;

- maioneză (opţional)

- sare şi piper dupa gust.

Mod de preparare:

1. Puneţi la fiert conopida ruptă în bucheţele. Adăugaţi sare. Conopida fierbe destul de repede, din momentul în care începe să fiarbă sunt suficiente 20 d minute pentru a fi gata.

2. După ce a fiert, se lasă un pic la scurs şi la răcit, apoi se pasează, adăugaţi usturoiul pisat, sare şi piper proasptă măcinat după gust, o lingură-două de ulei şi amestecaţi bine. Până în acest moment avem o salată de conopidă vegană şi de post, dacă  însă doriţi varianta vegetariană, puteţi adăuga câteva linguri de maioneză proaspătă.

3. Cand mâncarea este gata, o decoraţi în funcţie de imaginaţie sau de timpul alocat.

Poftă bună!

 

                   Aici am folosit puţină maioneză şi am ornat-o destul de jucăuş, că era ziua mezinei.

 Reţeta acesta e potrivită pentru vegani, vegetarieni şi pofticioşi. Tot pentru aceeaşi categorie a apărut un supliment alimentar, Doppelherz® aktiv, care oferă organismului vitaminele şi mineralele necesare menţinerii sănătăţii şi întăririi sistemului imunitar.

Cu acest articol m-am alaturat campaniei “Fii Activ cu Doppelherz aktiv Pentru Vegetarieni“.

Seară frumoasă!

De ce imi plac sarbatorile altora II?

           După cum ştiţi, am mai scris şi cu alte ocazii, de ce îmi plac sărbătorile altora.
           Astăzi, lumea catolică, a sărbătorit St. Patrick's Day sau, mai pe româneşte, ziua Sfântului Patrick, ocrotitorul Irlandei. Iar când spui Irlanda, spui invariabil, dans irlandez, spiriduşi şi legendele despre ei, mai ales cele legate de curcubeu, spui aur, spui trifoi cu patru foi.
           Noi avem şi noi sărbătorile noastre şi hramurile marilor oraşe şi chiar vom mai avea ocazia să vorbim despre asta, căci imediat vine Buna Vestire, doar că nouă, nu ştiu de ce, dar ne lipseşte bucuria, ne lipseşte entuziasmul. Iar tocmai asta asta îmi place la ei, după cum spuneam şi data trecută, bucuria şi fantezia culinară. Da, nu scăpaţi, cu asta vreau să vă delectez, cu imaginaţia nelimitată atunci când e vorba de gastronomie.
           Prin urmare, priviţi şi vă veseliţi şi voi şi să vă fie spre inspiraţie la diferite petreceri (copiii, în special, sunt convinsă că vor aprecia creativitatea):

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

          O seară cât mai plăcută vă doresc!