Ultima zi de mai

 Ultima zi de mai, cea din urmă zi a primăverii  coincide anul acesta cu ultima zi a săptămânii. Cumva, mi se pare o încheiere frumoasă.

E duminică si nu orice duminică, e Duminica Mare, Pogorârea Duhului Sfânt.

În multe localități din țară se sărbătoreste în mod special, se merge la cimitir si se onorează toți cei plecați din neam, cam la fel cum se sărbătorete de Înalțare, în alte părți. 

De câțiva ani e liber național de Rusalii, inclusiv ziua de luni, de Sfânta Treime, ceea ce e bine. Asa mai au timp oamenii un răgaz si pentru suflet, iar pauza asta pusă aproape  în mijlocul anului nu are cum să nu prindă bine pentru toată lumea.

În marile orase se fac procesiuni la care participă o bună parte din comunitate. 

Astăzi se sfințete grâul, pentru bunul lui seceris se fac rugăciuni speciale. Desi multă lume primeste la biserică spice de grâu, în unele sate oamenii îsi împobobesc casele si gardurile cu brazde de pământ în care înfig crenguțe de tei, de salvie sau nuc, pentru că forma frunzelor acestor plante redă cel mai bine forma limbilor de foc ce s-au coborât cândva asupra aposstolilor. În zona bunicilor mei se foloseste teiul deoarece, alături de salcâm, e foarte întâlnit în zonă. În plus, e si foarte parfumat si numai bun de pus la icoane.

Sărbători cu bucurie să aveți, indiferent când, cum si unde sărbătoriți!

Jurnal de mai

  ♥Pentru astăzi ... 22 mai, o frumoasă zi înnorată de vineri. Ieri a fost Înălațarea Domnului (la ortodocși), Sf. Constantin si Elena si Ziua Eroilor.

♥Mai spre seară... merg la cumpărături. Mâine am o nuntă. Nu am lăsat chiar pe ultima clipă, dar așa s-a nimerit. În caz de urgență, mai am rochia cu care am mers acu două săptămâni la o altă nuntă si încă una înflorată, care însă e prea lungă pentru a fi preferata mea în acest moment.

 

♥Afară ... e înnorat. Încă nu au venit căldurile acelea sufocante care coc ciresele de mai, dar eu nici nu le duc lipsa. Îmi place răcoarea, o prefer oricând.

♥În casă ... e bine și e aerisit. Îmi place să dorm cu ferestrele deschise în perioada asta si le țin asa toată dimineața (atunci când sunt acasă, fireste), să aud cântecul păsărelelor. Perioada asta e foarte bogată auditiv. Bine, nici vizualul nu arată rău, dacă e să fimm corecți. Florile, stelele, iarba, toate fac un spectacol zilele astea. În plus, nici olfactiv nu stăm rău, dacă ținem cont de mirosul de liliac, de lacrămioare, bujori, și se pregăteste si iasomia să se deschidă. 

♥Mă gândesc ... că urmează o perioadă  destul de aglomerată, că se apropie finalul de an școlar.

♥Din locurile din care învăţăm ... de la oamenii de la lângă noi, de la copii uneori. 

♥Sunt recunoscătoare pentru... că am reușit să am și un pic de timp pentru mine. Am făcut două cursuri mari iarna și primăvara asta, ambele pentru inima si sufletul meu: unul de reflecție și unul de scriere creativă.

♥Cu ce sunt îmbrăcată... cu o rochiță, evident. 

♥Citesc ... mai mult lucrările copiilor, zilele astea. Si recitesc unele cărți care mi-au plăcut. 

♥Ascult ... cântecul păsărilor. Chiar și în acest moment se dă în spectacol o mierlă.

♥Ceea ce aştept (sper) ... să simt că particip emoțional la toate evenimentele careurmeaz și să fiu sănătoasă. În ultima vreme am avut o tuse care nu m-a lăsat deloc și care, sincer, începe să măîngrijoreze. Luni ănsă merg la pneumolog și sper să aud de bine.

♥Ce mai meșteresc... Nu sunt foarte creativă acum. Deși au apărut de ceva vreme căpșunile, ăncă nu simt căe perioada de pusulceața. 

♥Imi doresc ... să mă bucur de sfâritul acesta de săptămână și de  următoarele.  

♥La Cluj... au început zilele Clujului. O mulțime de evenimente și de concerte sunt anunțate, care mai de care mai spectaculoase.

♥În bucătărie  ... avem clătite. 

♥Unul dintre lucrurile mele preferate ... să mă bucur de întâlnirile cu oamenii, să citesc, să lenevesc pe balconul cu flori și să ascultă păsările.

♥Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii... sunt legate de mersul la nuntă, un pic,seara de tot, poate mai găsim deschis și un muzeu, că e și Noaptea Muzeelor mâine seară. 

♥Un banc de sezon... 4 directori ai companiei de bere au intrat într-un bar

Directorul executiv al Budweiser a comandat un Bud Light.Directorul executiv al Miller a comandat un Miller Light.Directorul executiv al Coors a comandat un Coors Light.Directorul general al Guinness a comandat o cola.Primii trei l-au întrebat pe CEO-ul Guinness de ce nu a comandat un Guinness, la care acesta i-a răspuns: : M-am gândit că dacă voi 3 nu comandați bere, ar fi nepoliticos din partea mea.

  

O zi minunată să aveți și un weekend relaxant și plăcut!

Viața începe vineri

 Viața începe vineri sau sâmbătă sau marți (fără cele trei ceasuri rele, se-nțelege) sau în orice zi vreți voi. 

Ieri, într-o minunată zi de luni, am ținut în mâini Viața începe vineri. Asta deoarece am avut o intâlnire relaxantă la clubul de carte, Acasă la Oameni buni, un loc extrem de primitor făcut special pentru pacienții oncologici care vin să se trateze în Cluj. 

A fost o discuție plăcută cu niște prieteni absolut speciali, pe care îi cunosc de mult timp, care m-a prins mai mult decât credeam, despre cartea amintită a Ioanei Pârvulescu. 

 Am avut inclusiv o prietenă, Lili de la Arad, foarte atentă la detaliile din carte, care ni s-a alăturat on-line și care a participat activ la activitatea noastră, de nici nu ziceai că ne despart atâția kilometri. Am avut impresia că e în cameră cu noi, ceea ce se potrivea foarte mult cu tema noastră, că și romanul acesta, în momentul în care îl deschizi, te duce acolo, te vezi deja în lumea pe care autoarea o construiește și care te învăluie treptat, cu fiecare rând citit. 

Mi-a plăcut că am avut romanul unei autoare românce, propusă de Ionela, care ne-a purtat în atmosfera și parfumul Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, acțiunea cărții începând la finalul anului 1897, evident într-o zi de vineri.  Cartea a apărut prima dată în 2009, dar noi abia acum am pus mâna pe ea. 

Toată lumea - de la Dana care și-a adus patru pagini de notițe superstructurate, până la unii băieți (nu îi numim, firește :))), care nu au citit, dar au compensat prin făcutul pozelor și prin adusul de prăjituri)  - a fost fascinată de personaje (Nicușor fiind preferatul detașat, dar și Iulia și Dan Crețu au  avut fanii lor), de atmosferă, de limbajul folosit, de diferiții naratori, de temele diverse care se împletesc și se armonizează atât de bine, de datele despre epocă. 

Am avut întrebări, discuții, păreri pro și contra, mistere nerezolvate, dorințe pentru un final mai lămuritor, râsete multe, o gazdă extrem de zâmbitoare și multă, multă voie bună. 

La final, ne-am propus o altă carte și purcedem la citit. 

Dacă vă pică în raza vizuală, e o carte de citit, asta a decretat toată gașca asta extrem de „serioasă” de mai sus. 

Spor și lectură ușoară! 

P. S. Am lăsat la final citatul meu preferat: 

„N-ar putea săptămâna să înceapă direct cu ziua de marţi? Fiindcă am observat că lunea totul merge rău, iar lucrurile ţi se pun de-a curmezişul.”

După cum se observă, eu mi-am început început postarea marți, dar vă spun sincer că nici ziua de luni nu a fost rea deloc. Iar bonus, pentru cunoscători, Viitorul începe luni. 

De 1 mai

 Si a început luna mai...

Mă gândesc întotdeauna cu drag la mai și întotdeauna îmi vine automat versul lui Macedonski din Noaptea de mai  în minte: „Veniți:  privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit!”

Altfel, eu tot cu flori de liliac, cu parfum de gânduri intime, cu cântec de viață trăită cu sens, cu frânturi de suflet dezvelit vă aștept aici pe blogul ăsta unde scriu (mai răruț sau mai des, în funcție de disponibilitatea sufletească) mintenaș de 18 ani. M-am ferit cât am putut să îl țin departe de lumea dezlănțuită, de toate frământările politice și sociale cotidiene, și să îl păstez ca pe o căsuță virtuală plin de lucruri care îmi aduc bucurie. 

Si eu cred că sunt suficiente astfel de lucruri, în fiecare zi din viața noastră, cum ar fi cea de azi, de care ne bucurăm din plin.
Pentru noi nu e 1 mai muncitoresc, e chiar 1 mai liber, zi de relaxare și odihnă...

Nu e nici zi de grătare, e o zi superbă, însorită...

Nu ne-am făcut planuri, ne adaptăm din mers la tot ce vine. 

Si vor veni, din ceea ce știm până acum: 

♥ două nunți (că s-a înrădăcinat cumva ideea că e luna nunților , nu doar a trandafirilor - sau poate tocmai de aceea,nu știu), 

♥ o excursie cu clasa la Praid și împrejurimi, 

♥ o tabără de 3 zile pentru sufletul meu. 

♥ Ziua Paulei. 

♥ Bine, vin și evaluările la clasa a VI-a și cred că o simulare la a VIII-a, dar nu vreau sa ma gândesc la ele. 

Luna mai e diferită pentru noi cei din orașe. Clar că nu vedem atât de mult din înfloririle astea sălbatice, ca la țară,  și nici nu muncim atât, de la pusul cloștii la plivitul răsadurilor din grădină. Dar și în oraș  se schimbă totul, de la lumină șși modul în care colorează ea fațadele clădirilor, la felul în care ne îmbrăcăm și în care ne compunem mesele, la verdele ăsta care se încăpățânează să iasă pe fiecare palmă de pământ disponibilă, inclusiv prin crăpătuile din trotuare. 

Unele nopți se simt obinuite până te uiți în sus, unele dimineți sunt banale până deschizi fereastra. 

O lună mai minunată să aveți, să avem cu toții!