visele nu costă nimic

Cântec femeiesc

Adrian Paunescu - Cantec Femeiesc

Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei lânga femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbându-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâtia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.

Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbatrânesc si nu mai pot.

Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat si uneori copii.

Suntem veriga firului de ata
În fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile în viata
Dar e si imposibil fara noi…

lecţie de viaţă

Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca si un duh iese la lumina.
- De obicei eu implinesc 3 dorinte dar cum voi sunteti 3, am sa va implinesc cate una la fiecare.
Angajatul de la birou intra repede in fata gesticuland: - Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas intr-o vacanta care sa nu se termine niciodata si fara sa am griji care sa ma impiedice cumva sa ma bucur de frumusetea vietii. Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat.
Agentul iese si el in fata: - Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti impreuna cu femeia visurilor mele. Si puf! si agentul dispare.
- E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal. - Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.
Morala: Lasati intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul dorintele.

adevăr

Prima lege a memoriei: NU ITI POTI ADUCE AMINTE CEVA CE NU AI STIUT NICIODATA!

Natura ne formeaza, pacatul ne deformeaza, scoala ne informeaza, societatea ne reformeaza dar numai Hristos ne poate TRANSFORMA!

Ardeleanca

Paula, azi-dinineaţă:
"Am vărsat pe mine câteva picături, dar nu-i baiu..."

vacanţa

Am intrat în vacanţă.
Teoretic.
pentru că practic, avem vacanţă activă...deocamdată...ceea ce înseamna că toate zilele astea am venit de la şcoală mai târziu decât dacă aveam ore în mod obişnuit.
Aşa că micuţa noastră e în vacanţă, dar merge la grădiniţă în fiecare zi, în mod normal, fără nici o modificare. Sunt sigură că există persoane adulte care nu se trezesc în fiecare dimineaţa aşa devreme ca şi ea. E ca şi un muncitor în fabrică, draga mamei.
Deşi e vacanţă, pentru ea nimic nu s-a schimbat.
Săptămâna aceasta mereu mi-a zis că e vacanţă, dar eu m-am tot făcut că nu pricep ce vrea să îmi spună.
până ieri... când a luat problema în serios...
ieri dimineaţă, în drum spre grădiniţă, m-a întrebat de ce trebuie să mergem noi la grădi dacă e vacanţă. i-am explicat ca mami lucrează în continuare aşa că ea va merge la grădi.
apoi mi-a spus că în vacanţă copiii merg la bunici şi la mare. Ea de ce nu merge la bunici în vacanţă.
"da, mami, dar bunicii noştri lucrează, nu poţi merge la ei"
"dar eu nu am ştiut asta. nu mi-a spus nimeni."
Acum, că ştie, e mai liniştită, astăzi a mers la grădiniţă fără să mai pomenească că e în vacanţă.

tiramisu - un dulce la îndemână

Daca si voua va e pofta de ceva dulce, bun si special, va apun ca eu am facut zilele astea tiramisu.
E nevoie de un pachet mare de piscoturi. Patru sute de grame de frisca gata preparata, o cutie de mascarpone din comert si un sirop din 4 lingurite de zahar, esenta de vanilie si doua plicuri de ness. Siropul poate fi inlocuit cu succes cu o cafea indulcita. E chiar mai bun! Mie mi-a placut varianta cu cafea, desi in mod obisnuit nu o beau.

Pasul numarul 1: jumatate din cantitatea de frisca se amesteca delicat cu mascarpone. Pentru un plus de aroma, adaugati vanilie si zahar pudra.

Pasul numarul 2: se ia un platou, de preferinta ingust, si se intinde un strat subtire de frisca. Rand pe rand se inmoaie cate un piscot in sirop, fara ca acesta sa se sfarame. De fapt se trece rapid prin sirop sau cafea, ca piscotul trage foarte repede cat sirop are nevoie.

De aici este si mai simplu. Se alterneaza un pat de piscoturi insiropate cu unul de frisca si unul de mascarpone. La final ar trebui sa aveti un tort format din trei paturi de piscoturi si de crema. Pentru un aspect si mai apetisant, fii generoasa cu ultimul strat de frisca. Adauga niste fulgi de ciocolata pentru aspect.
Este un desert delicios, rapid si nu prea costisitor. de multe ori am facut prajitura aceasta inlocuind crema de mascarpone, pe care nu o gaseam intotdeauna in magazine, cu o crema de prajituri de ciocolata si caramel. Era superba si asa.

nevoia de protecţie

Ştiu că toţi ne dorim pentru prichindeii noştri o educaţie cât mai bună. Iar pentru asta facem cât de multe putem. Iar în educaţie includem, vrei nu vrei şi mediul în care copilul creşte şi se dezvoltă.
Citind zilele trecute un artcol, nu am putut sa nu mă întreb pana unde merge obsesia parintilor de a le oferi o educatie "perfecta" copiilor?
Iar "mărul discordiei" era o poveste despre fiica cuplului de actori Katie Holmes si Tom Cruise nu are voie sa se joace cu copii care nu apartin religiei scientologice.
Potrivit Bang Showbiz, parintii ii interzic fetitei lor de trei ani sa socializeze cu copii de alta religie, chiar daca acestia sunt colegii sai din clasele de dans. Pentru a-i face existenta mai putin anosta, Tom si Katie si-au inscris fiica la cursuri de spaniola si franceza, pian si vioara, asigurandu-se ca va avea mereu ceva de facut.
Chiar asa sa fie cel mai bine? Cât e nevoia de protecţie? Cât e nevoia de control? Cât e paranoia?
Fetiţa mea are colegi, prieteni, tovarăşi de jocă şi catolici şi unitarieni şi protestanţi. Oare sunt eu o mamă iresponsabilă?

O fotografie de sezon

premii de la Ana

Ana , superdraguţă cum e ea, mi-a dat nişte premii grozave. Dar eu, îndrăgostită cum sunt, abia acum m-am învrednicit să le recuperez. Mulţumesc mult Ana!

pentru că plouă... şi eşti departe...şi te aştept...

Descântec de ploaie
de Ana Blandiana

Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.

Ştiu că-i urât să spui "Sunt cea mai frumoasă femeie",
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă "Sunt cea mai frumoasă femeie".
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept
Şi totuşi aştept.

E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei...

CÂnd eram studentă, ascultam acasă la colega mea Mihaela, acest cântec care îmi plăcea la nebunie. Nu mai ştiu cine îl cânta. dacă m-aţi putea ajuta să aflu cine îl cânta v-aş fi recunoscătoare.

premiu nou

Am primit de la Ana şi de la Julia un premiu foarte frumos şi , mai ales, foarte potrivit pentru ştrengăriţa noastră, căreia i-a plăcut tare mult.
Vă pup fetelor şi vă mulţumesc tare mult.
Ofer şi eu premiul tuturor mămicilor care scriu despre drăgălăşeniile din viaţa lor, dar şi tuturor celor care se simt copii în suflet. Vă doresc să vă însenineze ziua!

O căpşună cu pistrui

O căpşună cu pistrui
Şi cu fes micuţ, verzui,
Se plângea că de la soare
Toţi pistruii cresc mai mare
Şi că are mult necaz,
Că-i prea roşie-n obraz!

La mulţi ani!

La mulţi ani tuturor celor care poartă numele sfinţilor împăraţi! Să vă dea Dumnezeu sănătate, bucurii şi toate cele bune!
La mulţi ani, Constantin!
La mulţi ani, Elena!
La mulţi ani fratelui meu, Răzvan Costel!

De pe la târg...

Văzusem de ieri aglomeraţie multă pe străduţa de lângă Rialda, dar numai astăzi m-am aventurat să vad ce este pe acolo.
Şi am aflat...târg de produse bio. Ţine până mâine, în faţa casei memoriale Matei Corvin.
De la târg nu am cumpărat decât o acadea uriaşă, care nu e bio, şi pe care acu o roade Paula.
În rest, miere de albine, brânză, plante medicinale am vazut, fructe uscate foarte scumpe şi multe, foarte multe ii.