Afară ... este o zi superbă de toamnă!
Mă gândesc ...
tot la factorul vreme.Trece mult prea repede. Astăzi când am văzut
scrisă data undeva, foarte mare, am conştientizat că suntem deja la
mijlocul lui noiembrie. Un pic mai avem şi vine iarna peste noi.
Din locurile de unde învăţăm ... de la copiii noştri, uneori, de la prieteni, de la bătrâni, altădată.
Sunt recunoscătoare pentru că... am apucat să mergem cu fetele puţin în vacanţă, să simtă şi ele vacanţa.
Din bucătărie... multe pere, mere, gutui în compot, fructe de sezon.
Cu ce sunt îmbrăcată... o tunică neagră cu inserţii roşii.
Citesc... lucrări şi diverse articole.
Ceea ce astept (sper) ... să ne iasă toate micile planuri aşa cum vrem.
Ce mai meşteresc... nu multe.
Ascult... nimic, fac linişte că doarme mezina.
În casă... e
un moment de linişte.
Unul dintre lucrurile mele preferate ... e să vorbesc cu oamenii şi să mă încarc cu poveştile lor de viaţă, cu experienţele lor, cu bucuria vieţii.
Zilele trecute... am
avut o experienţă tare plăcută. Am mers la o prietenă şi ea îşi chemase
un măcelar să o ajute. La bunica mea în sat, când se tăia porcul,
fiecare gospodină făcea din el ce îi trecea prin cap şi ce ştia că
preferă şi consumă familia ei. La prietena mea în sat nu e aşa. Când se
taie porcul sau alte animale mari, chemi un măcelar şi el îţi face toate
preparatele. Aşa se face că am putut vedea direct la treabă un măcelar
din zona Bucovinei, din Ciumârna, pe care l-am ajutat şi eu cum m-am
priceput şi de la care am furat câteva secrete. Deh! vegană fiind nu-mi
strică să ştiu câteva secrete legate de prepararea cărnii :) Domnul
acesta, un bătrânel de 75 de ani pe care nu-i arăta defel, este un
cunoscut meşter popular din zonă, face instrumente din acelea cu care se
încondeiează ouăle la Paşte şi este şi un rapsod vestit, cântând la 4
instrumente. Ce mai, pentru mine a fost o încântare să petrec câteva
ceasuri bune în compania lui.
Serile trecute...
le-am petrecut frumos. Într-una din ele am fost la un spectacol de zile
mari susţinut de prietenul meu Leon Magdan. Eu recunosc că pentru mine e
o bucurie să cunosc un asemenea om deosebit. Le-a dăruit fetelor un
joc, turnul din Hanoi, şi de atunci ele au o nouă preocupare: în cât
timp termină jocul. Deocamdată recordul în familie îl deţine Paula cu 21
de minute.
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... implică ceva activitate profesională.
Aici e o imagine pe care doresc să o împărtășesc:
Mai participă la acest proiect al jurnalului:
O weekend plăcut şi relaxant să aveţi!
Bine mai arata painea aceea ! ...Si struguri ...mmmm ! Bun, bun ! ... Frumoasa experienta ta cu acel batranel minunat ! E magica , pot spune !! ...Multumesc cu recunostinta pentru etichetarea din finalul postarii ! .. Te imbratisez cu mare drag , suflet frumos !
RăspundețiȘtergerePlacerea e a mea, draga Gabriela. Si eu te imbratisez cu tot dragul!
ȘtergereSi noi chemam macelarul la taiatul porcului,asa scapam mai repede si nu ne intindem cu munca toata ziua,majoritatea din sat procedeaza la fel,omul stie clar cum sa prepare "bunatatile".Ce bine arata painica si branza!Un we cat mai frumos!
RăspundețiȘtergereAm constat si eu ca omul stie ce are de facut, ca doar asta face mereu si nu se compara cu noi cei care facem o data pe an preparate. Si facea tot felul de retete cu o simplitate uimitoare.
Ștergere