E vremea ghioceilor, a firului crud de iarba, a innoirii...
Si e vremea copacilor. Deocamdata nu sa infloreasca, desi am vazut mugurasi timizi, ci sa fie plantati.
O veche vorba romaneasca spunea ca omul daca vrea sa fie om si sa lase o urma a trecerii sale pe aceasta lume trebuie sa zideasca o casa, sa sape o fantana, sa sadeasca un pom si sa creasca un pui de om.
Noi mai avem de sapat fantana si de crescut puii de om, ca sunt inca atat de mici...
In primavara in care am aniversat un an de cand ne-am cunoscut, am cumparat si am plantat zece braduti. Doi in fata blocului unde locuiam atunci, iar restul in padure. Anual mergem sa ii vedem, iar in verile secetoase am carat chiar si bidonase cu apa, sa nu se usuce.
De atunci au trecut peste noi, dar si peste ei, zece ani. Si sa stiti ca nu sunt chiar atat de mari. Sunt inca destul de mici. Copacii cresc greu, nu atat de repede cum ne-am astepta. De aceea cand vad la Craciun ce mandrete de brazi se taie si se arunca, mi se umple sufletul de jale. Dar asta e alta poveste...
Acu trei ani Paula si-a plantat si ea bradutul ei la bunica in gradina. De fapt e un molid, dar ea e tare mandra de el, mai ales ca l-a plantat tarziu, era primavara pe sfarsite si am crezut ca nu se va mai prinde. Dar pentru ca toata vara l-a udat si i-a cantat neincetat celebrul copacel, copacel, te iubesc de mititel, s-a prins dragul de el. Desi are trei ani, e un puiut ca si ea, si isi imbogateste in fiecare primavara coroana cu noi crengute de un verde crud.
Acum mai asteptam sa creasca si mezina putin sa poata sa isi aleaga copacelul ei.
Iar pana atunci va indemn pe voi, poate aveti timp, disponibilitate, loc...
Pana va mai ganditi ce soi sa alegeti, de unde sa il procurati, in gradina caror prieteni sau pe ce dealuri sa il plantati, va ofer un copacel virtual, luat din marea liziera a netului, pe care sa il saditi in inima voastra.
Si noi cand ne-am mutat la curte am plantat cate un pom fructifer pentru fiecare membru al familiei.
RăspundețiȘtergerema bucur mult pentru voi! noi insa nu avem o curte asa mare, din pacate.
RăspundețiȘtergereCe idee grozava mi-ai dat. O sa studiez si eu unde putem planta un pomisor... sa il planteze Iulia si sa aiba grija de el... Vom studia problema. Va pup.
RăspundețiȘtergereFoarte frumos,numai ca eu nu am unde plata.Oricum,avem multe de facut in viata,probabil ca nici nu reusim sa facem tot ce ar trebui.Sa creasca pomisorii vostri mari si vigurosi.Pupici.
RăspundețiȘtergerestiu, fetelor, asta e problema tuturor celor ce locuim la oras, ca nu prea avem unde sa ne etalam talentele de gradinari iscusiti.
RăspundețiȘtergereLoredana, multumim pentru acest copecal minunat! Fiecare ramura, fiecare frunzulita poarta cu sine cate un adevar, cate un indemn, cate un sfat, cate un gand...
RăspundețiȘtergerePrimavara frumoasa va doresc!
Multumim, Carmen, si tie la fel iti doresc!
RăspundețiȘtergereFrumos copacel. Sper si eu sa reusesc sa fac acelasi lucru cand ajungem la bunici anul acesta... desi va fi mijlocul verii.
RăspundețiȘtergerePup
noi am cumparat un cires pe care intentionam sa il plantam in w/e pentru Maria; sper ca vremea sa nu ne zadarniceasca planurile.
RăspundețiȘtergereCopacelul virtual este tare frumos. :)
acu si daca ploua putin nu e nimic, ca se prinde mai bine, numai sa puteti ajunge acolo.
RăspundețiȘtergereva doresc sa va creasca mare si sa mancati ani multi cirese din el!
Si buburuza mea a plantat 3 pomi fructiferi asta primavara la bunicu in gradina. Sau ma rog, bunicu i-a plantat si ea a calcat nitel pamantul, ca avea doar cateva luni :). Dar ce amintire frumoasa si ce drag ne este sa urmarim copaceii. Foarte frumos gestul vostru cu bradutii. Daca am planta toti cate unul, padurile nu ar mai risca sa fie complet defrisate.
RăspundețiȘtergereDeea, conteaza gestul. ei inca sunt micuti si nu au putere. dar poate vor invata si vor aplica mai incolo cand vor creste.
RăspundețiȘtergereLoredana de moment nu avem curte pentru a planta un pomisor,dar, cred ca o sa fie cat de curand in tara,pentru ca am reusit sa cumparam un teren la tara, unde cu timpul voi lucra in gradina mea proprie, dar bineinteles doar cu ajutorul Domnului si Maicii Preacurate.
RăspundețiȘtergereSa ai o sambata linistita!
Multumesc, Corina, la fel iti doresc si tie!
RăspundețiȘtergere