Săptămâna la final

Am avut un inceput de saptamana aflat sub auspiciile martisorului. Am primit martisoare, surprize de la prinţesa surioară mai mare, am cinstit primavara cum am crezut noi mai bine, am savurat momente dulci la cofetarie. Am daruit martisoare si multe bomboane. Am colindat pe bloguri si-am tras cu ochiul in casutele voastre virtuale, sa vad cum va innoiti sau petreceti voi.
Am tras o spaimă destul de mare cand sus mentionata surioara s-a umplut de tot felul de bubite rosii pe corp, atat in partea din fata cat si pe spate. Dupa ce am rascolit internetul ne-am gandit ca e rujeola, ca semana foarte mult. Prăpăstioasă cum sunt, mă şi vedeam mergând în fiecare săptămână cu câte un copil la spital. Ne-a linistit doamna doctor care ne-a spus ca nu e posibil asa ceva, ca am luat la timp salvatorul vaccin. Asa ca pănă la urma s-a dovedit a fi o alergie sau o dermatita ceva, oricum o iritare a pielii, deoarece mândra mea a pus cam tot spumantul la o singură spălare. Deh! frumuseţea are preţul său sau, cum ar spune înţelepciunea populară, baba la frumuseţe rabdă.
Intr-una dintre seri am avut chiar şi o paradă de modă în toată splendoarea ei, că tot veni vorba de frumuseţe, cu doua fotomodele veritabile de 5 ani. Privind-o, mi-am dat seama că dacă ar fi pe un podium adevărat, ar trece drept anorexică, culmea, ea care e chiar o mâncăcioasă. A fost o prezenatre neconvenţională, au debutat cu un toples, iar apoi, pentru că s-au uitat probabil prea mult la reclame, au vrut să ilustreze conceptul de a te simţi bine în propria piele, aşa că au defilat dezbrăcate, amuzându-se copios, şi abia la sfârşit si-au pus hainele pe ele, după ce au fost ameninţate în prealabil, nu de alta dar ne temeam să nu răcească cum se zbenguiau aşa pe gresie. Dar cum moda în sine e neconvenţională şi şocantă, noi ne-am bucurat de parada, iar ele s-au distrat din tot sufletul.
Mezina creşte, se face tot mai mare şi frumoasă. Nu mai adoarme cu sânuleţul în guriţă ci vrea ţinută în braţe, dar tot cu capul culcuşit lângă pieptul matern.
Dimineaţă, surioara mai mare a vrut îmbrăcată în rochiţă, pentru că are un spectacol. Nu m-a lămurit prea mult, dar nici nu am insistat, am bănuit că e surpriză, aşa că nu am vrut să i-o stric (nu de alta, dar i-am mai stricat una săptămâna asta şi s-a lăsat cu lacrimi) şi doar am îmbrăcat-o corespunzător.
La domeniul gastronomie pot bifa primii mei biscuiţi făcuţi după o reţetă proprie şi personală, nici nu ştiam cât sunt de creativă, care au ieşit superbi.
Intr-una din zilele astea a fost şi baba mea, cam monotonă aşa, fără nimic spectaculos, nici în rău nici în bine, cu soare moderat.
Cam atât despre săptămâna noastră, incă nu e încheiată, dar să sperăm că se încheie destul de optimist, cam ca în poza de mai jos, cu fetitele care simbolizeaza zilele saptamanii.


Vă doresc un sfârşit de săptămână frumos!