La biblioteca judeţeană permisul se face foarte repede, pe loc, e nevoie doar să nu fie copilul singur, ci însoţit de un părinte. Pe lângă asta mai trebuie o fotografie şi 6 lei. 6 lei pentru 5 ani, ăsta e sloganul lor, deşi nu cred că suma îi împiedică pe oameni să îşi facă permis, ci aş paria mai mult pe alte motive.
Mie mi-a plăcut că toată lumea de acolo i-a vorbit foarte frumos fetiţei, i-au explicat clar care sunt condiţiile. Au tratat-o minunat. Am stat un pic cu ea acolo cât a citit 3 cărticele din acelea mici cu mult desen şi puţin scris, apoi am împrumutat două cărţi pentru acasă: Dumbrava minunată şi 24 de poveşti amuzante în aşteptarea lui Moş Crăciun.
Astăzi am găsit pe pagina celor de la O carte, o imagine tare dragalaşă. Ultima ipostază seamănă cu Lizuca care îl ţinea pe Patrocle lângă ea, culcuşit tot aşa cum face şi pisica.
Deja visează la alte cărţi. Sper din tot sufletul să o ţină pasiunea...
Asa am inceput si noi...mie biblioteca mi se pare unul din locurile cele mai faine din lume: au multe carti actuale, se face economie si se invata grija pentru carti (trebuiesc pastrate si returnate in buna stare). Nu stiu cum e la voi, dar la Biblioteca Judeteana din Iasi era ca intr-o librarie, ma puteam plimba printre rafturi, atinge cartile, citi, pune la loc. Intre timp am abandonat-o si am trecut la cea universitara, unde, din pacate nu putem vedea cartile, le aduce un lift:) in functie de comanda. Cand eram adolescenta imi doream sa fiu bibliotecara, mi se pare meseria perfecta, inca mi se pare...Ii doresc Paulei o cariera lunga de cititoare:)
RăspundețiȘtergereSi la noi la Galati biblioteca e tot asa, gen librarie cum zice Anca :)
RăspundețiȘtergereEu cred ca fetele tale vor deveni amandoua cititoare pasionate, ai sa vezi! :)
Da, asa e si la noi. Cel putin la copii, e tare frumos, erau si doua corturi amenajate in forma de castel, cu diferite carti in ele, carti de bebelus, ca sa o citez pe fetita mea cea maaare.
RăspundețiȘtergereDaca este ceva ce imi lipseste cu adevarat la tara este biblioteca. Nana mea de botez a fost bibliotecara in Sf. Gheorghe pana s-a desfiintat biblioteca deoarece autoritatile au considerat-o inutila. Cred ca a suferit foarte mult caci o iubea si adora meseria pe care o facea.
RăspundețiȘtergereMult spor la citit si dragostea pentru carti sa dureze cat mai mult!
Felicitari!!!
RăspundețiȘtergereMa bucur enorm ca fetita are aceasta pasiune si sper sa o tina asa...
Cind eram mica mereu imi placea sa rasfoiesc cartile si sa stau ore la rind acolo la povesti cu D-na bibliotecara :)
Cit e de frumos sa fii copil, ce frumos e sa citesti si ce mult ma bucur pentru fetita ta!
Pupici xxx
Catrinel, si eu am crescut la tara. imi amintesc ca aveam o biblioteca mica a scolii, dar ne imprumutam foarte mult intre noi copiii. Cum aparea o carte o citeam cu totii, indiferent ce continea :)))
RăspundețiȘtergereLiuba,
RăspundețiȘtergereTu esti inca o copilita fata de noi, astia mai generosi in ani. :))))
Fericită eşti, Loredana! Eu, cu toată străduinţa, nu reuşesc să-l fac pe Mihnea să citească. Îi place f. mult cînd îi citesc eu, dar el nu o face. Am fost o devoratoare de cărţi în copilărie şi sufăr când văd că el nu citeşte. Toată ziulica ar desena sau meşteri câte ceva, ceea ce mă bucură, dar aş vrea să-l văd şi cu o carte în mână.
RăspundețiȘtergereProbabil pana o va intalni pe cea care il va fascina. Eventual, când ii citesti, du lectura pana intr+un anumit punct, pana vezi ca e foarte curios, apoi invoca niste motive credibile pt care sa nu ii mai poti citit cateva zile. Si atunci vei vedea daca nu are curiozitatea de a citit singur.
RăspundețiȘtergere