luni, 1 februarie 2010

Sebastian al nostru e fetiță

Când am născut-o pe Paula știam că vom avea fetiță. Deși am aflat relativ târziu din cauza poziției contorsionate, pe la șapte luni jumătate, doctorul îi văzuse organele interne așa că nu aveam nici o îndoială. Cu toate acestea, când mă aflam pe masa de operații, în timp ce anestezista îmi număra vertebrele să poate să îmi facă injecția de amorțire, o doamnă asistenă mi-a spus să spun un nume de fetiță, dar și un nume de băiețel.
Pentru fetiță știam, mă gândisem la asta, mă pregătisem, a fost simplu. Alesesem deja Paula Teodora, ambele nume creștine.
Nici pentru băiețel nu a fost prea dificil, mai ales că știam că nu era băiețel, deci nu aveam nici o presiune. Am spus atunci George Sebastian.
Am născut așa cum mă așteptam o fetiță, iar povestea asta cu numele am uitat-o. Până vara trecută...
Astă vară stăteam noi trei liniștiți la masă, când Paula l-a întrebat pe soțul meu: „Tati, cum o să-l cheme?” „Pe cine să îl cheme, draga mea?” „Pe bebelușul din burtica mamei, cum o să-l cheme?” Dat fiindcă mami nu avea nici un bebluș în burtică ne-am uitat destul de lung la ea și i-am explicat că încă nu avem nici un bebeluș. Dar ea nu a fost convinsă de explicații și a zis că va afla ea prima când vine bebelușul și ne va spune și nouă. Și a aflat. Toată luna în care s-a petrecut concepția și-a susținut ideea: „mami îl are pe Sebastian în burtică”. Trecând peste faptul că nu eram sigură că aveam sau nu ceva în burtică, rămânea nedumerirea: de unde știa ea de Sebastian, că noi nu discutasem niciodată despre asta. Ne-am gândit că probabil copiii au un simț pe care noi nu îl putem avea.
Când ni s-a confirmat că vom avea un bebeluș, faptul că „mami îl are pe Sebastian în burtică” a rămas ca un lucru dinainte stabilit.
Îaninte de Crăciun am fost la ecograf și doctorul ne-a spus că vom avea o fetiță.
Când am venit acasă cu vestea mă aștepta și ea și tata, ambii curioși nevoie mare. Așa că i-am pus să ghicească ce vom avea. Ea a zis băiețel, tati a zis fetiță, din dorința de a o face pe ea câștigătoare. Dar nu a fost să fie. Așa că a fost un pic derutată. Nu știu dacă a derutat-o faptul că vom avea fetiță cât mai mult că tati a fost câștigătorul. atunci s-a supărat și a plecat în camera ei. dar sear a venit și a pupat burtica și a spus: „noapte bună, surioară Sebastiana!”.
Între timp ni s-a reconfirmat că e fetiță.
De atunci ne-am ales cu un nou nume. Sebastiana. Mie mi se pare cam lung. Deocamdată nu prea avem șanse să o facem să se răzgândească. Partea bună e că Sebastiana sună așa frumos din gura ei. Și că Sebastian e nume creștinesc, de sfânt, se sărbătorește în decembrie.
Deocamdată nu știm dacă să rămânem la el sau să căutam un nume „mai potrivit” vorba Paulei.
Sper să nu îmi spună cea mică într-o zi „mamă, ce a fost în capul tău de ai lăsat un copil de patru ani să îmi dea nume!”.
Of! dileme de mămică!

14 comentarii:

  1. sa vina sanatos! Eu din afara zic doar sa fie sanatos/sanatoasa! Si sa nasti usor! In rest, veti decide voi numele cu siguranta,impreuna cu Paula, e adevarat! Banuiesc ca mai sunt vreo 2-3 luni pana vine...parca asa e pe tiket. Ce ti e si cu ecograful asta....... Pupici! Sunteti tineri si daca vreti sa faceti si baietel aveti toti timpul!

    Acusi citesc si raspunsurile mataluta...merci de raspuns

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa fiti sanatosi cu totii, iar de nume, inca mai e timp...cine stie, poate sa razgandeste Paula!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eheeee...frumoasa povestea! :) Sa va traiasca! O sa fiti parinti de doua "ingerase" :D

    RăspundețiȘtergere
  4. woow.Atat de draguta este Paula!Sa iti traiasca!Cat despre Sebastiana ... suna frumos... stie paula ce stie :) .
    POate stie Paula si de mine cand o sa vina bebe :)) sa nu il astept in zadar :) ... Glumesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. E o fetita tare sensibila si draguta Paula (ca sa nu mai spun frumusica!). E asa de frumos ca se implica atat de mult si se gandeste cu atata drag la surioara ei, eu cred ca faptul ca i-a ales nume e o dovada de iubire si de constientizare ca "are sa mai fie cineva". Ea trebuie sa stie cu cine vorbeste acolo in burtica, pentru asta are nevoie de un nume. S-ar putea sa o zapaciti un pic daca schimbati numele bebelusului cand se naste, dar probabil ca are sa se obisnuiasca, nu e asa mare problema, important e sa fie bebele sanatos evident.
    Dar trebuie, evident, sa va ganditi ce parere are sa aiba fetita de numele ai ales de surioara (cand are sa fie mai mare). Poate are sa-i placa foarte mult si are sa fie o chestie speciala.
    Imi pare rau ca am scris asa de mult, dar cumva imi e cunoscut subiectul. Eu cam aveam doi ani jumate mama a nascut-o pe sora mea si m-a intrebat (nu stiu de ce) cum as vrea s-o cheme. Eu am spus Iulia, le-a placut, asa a ramas. Iulia e acum innebunita dupa numele ei, ii place enorm, spune ca i se potriveste si nu suporta varianta pe care o avea pregatita mama pentru ea (Claudia). Deci e foarte incantata ca eu i-am ales numele :)
    Nu ca as vrea sa va influentez, dar asta e povestea mea :)Si inca ceva, de ce am ales Iulia? Pentru ca inainte sa nasca mama nu stia daca e fetita sau baietel, isi dorea un baietel si a pomenit cumva numele Iulian, eu am ramas cu numele in cap si voiam pe fratiorul meu sa-l cheme Iulian. Cand am vazut ca e fetita, mama i-a ales alt nume complet nou (Claudia) in timp ce eu nu m-am putut desparti de Iulian si am spus Iulia. Deci chiar seamana povestea :)
    Si faptul ca numele e cam lung... nu trebuie sa i se spuna mereu pe numele intreb, se pot inventa atatea nume de alint, de exemplu Sebica pentru cand e mica sau Tiana (ultimele litere de la Sebastiana) pentru cand e mai domnisoara...sau chiar Ana, daca va plac numele foarte scurte. Ideea e ca ea ar avea mereu un nume deosebit si cu o poveste deosebita :)
    Gata, chiar termin acum cu sugestiile :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumoasa poveste, frumos nume, fete scumpe. Sanatate si itit tinem pumnii sa nasti usor.

    Carolina

    RăspundețiȘtergere
  7. Draga mica ... cam asa a fost si cu Maria noastra, la sarcina cu Catrina, insa noi am trecut prin mai multe favorite (noi, implicit ea) - pana la urma ea a ales. De pe lista scurta. :)) Eu zic sa-i oferiti alternativa, sa-i mai dati un nume, doua, vedeti cum reactioneaza. Mai e vreme. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. multumesc, fetelor!
    i-am dat si noi o lista scurta, numai ca ea ramane constant la Sebastiana, la care mai adauga niste nume la fel de lungi, din proprie initiativa.
    mai vedem.
    mai avem timp de negocieri.

    RăspundețiȘtergere
  9. http://sfanta-mucenita-paula.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce frumos suna Sebastian! Sincer! Se poate alinta ,,Tiana" :)...
    Eu, la al patrulea copil, îmi doream să fie băieţel..aveam şi nume, Flavius...dar a ieşit fetiţă, pe care o cheamă...:) Ghici!

    Aaa! Chiar când să ies, mi-am amintit că sâmbătă vom fi în Cluj...O să mai ,,vorbim" pe mail...Poate ne vedem la o cafea undeva :)

    RăspundețiȘtergere
  11. sigur ca da, Mariana.
    Mi-ar face mare placere.

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu mai am nici nr. tau, nici adresa de mail :( Era venita la spam...şi nu mai e...Daca ai timp sa intri tu la mine sa imi lasi nr de telefon sa te pot contacta, ar fi ideal.

    RăspundețiȘtergere
  13. WWWWaaaaauuuuuuu!
    Este atat de... mi s-a taiat respiratia.
    Esti sigura ca este fetita?
    Cred ca Sebastiana suna foarte frumos din gura fetii si mai cred ca "daca a stiut inaintea voastra" inseamna ceva!
    Va pup si sanatate multa.
    Extraordinar.

    RăspundețiȘtergere
  14. deocamdata medicul ne-a spus de 3 ori ca e fetita, sper sa nu se razgandeasca!

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.