sâmbătă, 5 ianuarie 2013

De-ale mezinei...

          Astăzi mezina a venit în brațele mele plângând cu lacrimi de crocodil.
          -Te-ai certat cu tati?  o întreb.
          -Doare tati spus Nu...
          Da, o doare. E mică, încăpățânată, determinată și nu acceptă refuzul. Așa că suferă.
          E greu să suferi când ai 2 ani și-un pic, dar trece.

              ”Dacă nu avem pace, este pentru că am uitat că ne aparținem reciproc.”  Maica Tereza.

6 comentarii:

  1. Oooof! Dulcica de ea. Nici nu ştiu Când trece timpul ăsta. Mai ieri era un ghemotoc cu păr ciufulit... Vă pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. ghemotocul ciufulit e acum o fetita cu personalitate.:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani! Sa aveti un an bun si linistit!
    Draga de ea! Parca ar fi Maria mea...Va fi din ce in ce mai provocator pentru voi:)!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nicoleta, La multi ani cu multe bucurii va dorim si voua!
    Da, stim ca va fi o provocare :)

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.