Jurnalul unei femei de ziua ei

Pentru astăzi (data/ora)... 30 august, la ceas de seară şi răgaz...

Afară ... e răcoare şi plăcut. Vecinii de alături se pregătesc de nuntă, aşa că de afară răzbat tot felul de sunete de voie-bună.

Mă gândesc ... că sunt o femeie norocoasă, cu un trecut "foarte complicat" ca să o citez pe înţeleapta mea fetiţă mare, cu un prezent senin şi bine aşezat în albia lui, şi care speră la un viitor tot mai frumos.

Din locurile de unde învaţăm ... de la însăşi viaţa noastră, cu bune, cu rele, cu frumoase şi minunate lucruri, dar şi cumplit de urâte clipe care ne mai răscolesc din când în când inima. De la tot ce ne înconjoară, de la tot ce nu ne doboară, de la tot ce nu ne face înţelepţi, deşi unele guri spun că aşa ar trebui.

Sunt recunoscătoare pentru ...  că până acum viaţa a fost destul de bună cu mine. M-a zgâlţâit foarte tare la început, m-a călit ca pe un spartan, m-a rănit şi m-a sfărâmiţat in mii de bucăţi, m-a făcut să nu (mai) reacţionez decât la lovituri de topor, m-a făcut la un moment dat să gândesc că "toţi cei care puteau să moară, mi-au murit". Şi totuşi, când totul părea un capăt de drum, mi-a arătat că abia e începutul, că inima sfărâmată şi risipită în zeci de cioburi se poate aduna, poate iubi, poate primi în ea suflete, gânduri şi poveşti despre care nici nu-şi putea închipui că i se pot ei dărui. Sunt recunoscătoare pentru că acum am pe cine iubi, am cine să mă iubească, am pe cine purta în inimă şi cine să mă poarte în inimile lor.  Sunt recunoscătoare că, atunci când am pierdut întreaga familie, am primit o nouă familie în dar. O familie unită prin legăturile de sânge şi o familie unită prin darul sfânt al prieteniei. Sunt recunoscătoare pentru că acum am cu adevărat motive să mă tem că aş putea pierde ceva.

Din bucătărie ...  brioşe cu zmeură, melcişori cu brânză şi măsline, o supă cu tăiţei, un tort în formă de inimioară pe care, numai mie cred că mi se putea îmtâmpla, l-am uitat în frigider şi nu l-am tăiat.  Dar şi mâine e o zi!

Cu ce sunt îmbracată ...  o rochiţă neagră..

Citesc ... felicitările primite de la prieteni, de la foarte mulţi prieteni cărora le mulţumesc din tot sufletul că îşi rup din toate ale lor ca să îmi facă mie zilele mai pline de nepreţuite clipe minunate.

Ceea ce aştept (sper) ... cele bune să se-adune...

Ce mai meşteresc ... la acest capitol doar soţul şi Paula excelează, ea face tot felul de faraoni în cutie, tot soiul de creatii Art Attack..

Ascult ... cu atenţie prin casă doar doar vom auzi hamsterul pe care tocmai l-au pierdut fetele. Sper să îl identificăm la timp, să nu păţească dragul de el ceva.

În casă ... e linişte.  Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud/ cum se izbesc de geamuri razele de lună, ca să citez un poet preferat. Şi chiar e linişte. Nici măcar hamsterul nu se aude :)

Unul dintre lucrurile mele preferate ... să gătesc pentru cineva care să se bucure de ceea ce am făcut.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... s-au cam aglomerat planurile, sunt o mulţime de treburi de terminat, dar sperăm să ne descurcăm cu bine, mai ales că începem weekend-ul cu o nuntă.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

  un buchet de flori pe care l-am primit ieri, de cealaltă zi a mea, cea din suflet, nu din buletin, de la nişte prietene bune, inimoase, care ştiu că mă poartă în gândul şi-n inima lor.

Un weekend frumos să aveţi!