Am fost hărnicuți și i-am plantat, nu chiar în margine de codru, ci la marginea curții bunicilor, să le țină de umbră și bunicilor și nepoților deopotrivă, când vom sta cu toții vara să depănăm povești la ceas de seară.
Trei generații au participat pe o vreme destul de ploioasă la plantarea copăceilor, pentru a ne bucura de ei.
Și pentru că m-am smiorcăit că mai vreau copaci, am mai primit. Știți vorba aceea: copilul care nu plânge, nu-i dă mumă-sa de mâncare. Tind să cred că i-am primit doar pentru că sunt o drăguță de felul meu, nu de altceva. Și cred că tot din aceeași sursă au venit. Zic cred, că nu știu chiar precis. Adică dacă prima dată am fost sunată de la Romsilva, acum i-am primit printr-o firmă de curierat, care nu a știut să-mi ofere alte detalii, decât din ce pepinieră veneau.
Acum am doi tuia. Musai revin cu poze, că sunt doi arbuști de toată frumusețea. Eu am fost foarte impresionată de ei.
Multumesc celor de la All. Chiar nu mă așteptam să fiu atât de norocoasă.
bv, felicitari
RăspundețiȘtergereMultumim.
RăspundețiȘtergereFelicitări Loredana! Bravo. Aş vrea să îţi urmăm exemplul.
RăspundețiȘtergerece dragut din partea vostraaa ehheehe...
RăspundețiȘtergerepupici
Mihaela, noi avem deja vreo 12 ani de cand plantam, ca si familie ma refer (desi pe vremea aia eram doar prieteni), impreuna pomi. Dar intotdeauna e loc si pentru incepatori :)
RăspundețiȘtergereLiuba, te imbratisam si noi cu mare drag!
RăspundețiȘtergere