distanţe... sau despre cât timp îi trebuie unui pachet să ajungă din China la noi

Distanţele, ah! distanţele, bată-le vina. De câte ori nu putem face ceva, orice, dăm vina pe ele. Pe ele şi pe timp.
Acum, parcă mai mult ca niciodată, că tot a început anotimpul păsărilor călătoare, multă lume din jurul meu vorbeşte despre plecare şi atunci, inevitabil, se ajunge la distanţe. La cât de greu e să te (mai) vezi dacă eşti departe.
Dar de la o vreme încep tot mai mult să cred că nu distanţele ne ţin departe. Să vă dau un exemplu concret: soţului meu îi place să-şi comande diverse prostioare de ultimă oră de pe site-uri chinezeşti. Evident, toată lumea spune ţeapă, astea veci nu vor ajunge la noi. Dar până acum (să nu vorbesc într-un ceas pocit) au ajuns de fiecare dată.
Ultimul pachet a ajuns din China până în ţărişoara noastră în 19 zile. Mult, puţin, nu ştiu, socoteşte fiecare după reperele şi după experienţele pe care le are. Un continent, ţări, ape, munţi, habar nu am în cât timp se străbat şi cu ce mijloc de transport. Dar ştiu că din capitala ţării noastre natale şi până la noi, același pachet a făcut 11 zile. Poate s-a pornit pe jos, asta încă nu am reuşit să aflăm precis :))) Ca să nu mai spunem că de la oficiul vamal şi până la noi acasă (preţ de câteva străduţe înşiruite pe vreo 2km) i-a luat înştiinţării să facă nu mai mult de 7 zile.
Să mai spună cineva că spațiul şi timpul nu sunt simple chestiuni relative...