luni, 19 mai 2014

Noi si Danone

        Mie îmi place laptele. Nu sunt chiar o împătimită, adică nu fac parte chiar din categoria aceea care nu poate trăi o zi fără lapte, dar pot spune că am fost o consumatoare fidelă. De câteva luni, eu personal nu mai consum lapte, nici alte produse de origine animală, dar dacă îmi este sincer dor de ceva, nu de carne mi-e dor, ci de lapte şi de brânză. Fetele însă consumă în continuare lăpticul lor. Pentru ele suntem abonaţi de la o doamnă din apropierea oraşului, care are grijă să ne primim mereu acasă laptele bun şi proaspăt.
        Dar cu toate că ne străduim să procurăm laptele doar de la mama lui de-acasă, recunosc că încă mai avem unele "abateri delicioase". Unele dintre acestea sunt iaurturile Danone, mai precis Danonino,
 pentru care avem o slăbiciune, datorită multelor campanii care mai de care mai atrăgătore. E suficient să arunci o singură privire spre frigider, ca să constaţi cu mare uşurinţă că, în ultimii mulţi ani, nu am ratat nicio campanie în care au fost implicaţi magneţii. Dar cum şi Nutriday-ul a avut recent linguriţe colorate, evident că nici pe acelea nu le-am ratat.
         De ce scriu despre Danone? Pentru că au împlinit nu de mult 15 ani pe piaţa de la noi. Pe danone.ro puteţi intra şi citi despre drumul laptelui, calitatea laptelui, 3 mituri despre iaurt sau orice altă rubrică care vă face cu ochiul. Mie partea cu miturile mi-a plăcut, că la câte poveşti circulă despre câte grozăvii e posibil să fie în iaurt, conştientizezi că s-a indus aşa o frică de a duce la gură o banală linguriţă de iaut şi dintr-un simplu aliment s-a transformat într-o adevărată legendă urbană.
        Dar mai bine îi vizitaţi şi vedeţi că au acum o campanie prin care puteţi câştiga suficiente iaurţele care să vă astâmpere pofta.

6 comentarii:

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.