marți, 9 decembrie 2014

Iarna în pădure

Pnetru că tot stăm la gura sobei ( a coloriferului, a centralei, a şemineului) şi avem mai mult timp (cel puţin teoretic), vă propun o poezie mititică pentru copii isteţi.

În căsuţa din poiană,
Sforăind asurzitor,
Doarme vreme de o iarnă,
Ursuleţul Mor Mor Mor.

Vulpiţa cea roşcovană,
În vizită în coteţ,
Vede-o raţă dolofană
Şi-ar salva-o ...de la-ngheţ.

Veveriţa Ronţăilă
Este foarte-ngrijorată;
 Alunele din cămară
I-or ajunge iarna toată?

Iepuraşul Ţopăilă,
După rădăcini umblând,
Vede umbra-i în zăpadă
Şi se-ascunde, tremurând.

Haitele de lupi, flămânde,
Pe la stână se adună,
Băgând spaima în oiţe
Cu urlatul lor la lună.
(Poezie luată din Cărticica Draga mea pentru copii)



2 comentarii:

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.