la loto

 Cică era un tip, credincios mare, care nu intelegea de ce nu castiga la loto, fiindca in fiecare zi se ruga la Dumnezeu asa:
- Da, Doamne, sa castig la loto! Da, Doamne, sa castiga la loto!
Tot rugandu-se si rugandu-se fara rezultat, intr-o buna zi, disperat, il intreba pe Dumnezeu:
- Ce sa fac, Doamne, sa castig la loto?
Atunci din ceruri Domnul ii raspunde:
- Cumpără un bilet!

Ca să nu păţesc ca tipul din banc, din când în când, anul sau bianual, mai cumpăr şi eu un bilet la loto. De câştigat, nu am câştigat niciodată, dar ştiţi cum se spune, speranţa moare ultima.
Săptămâna trecută era  forfotă mare, că nu ştiu ce report uriaş era. Eu nu mă străduiesc niciodată să reţin suma fabuloasă, pentru că nu mi-o doresc. Eu aş vrea doar 5 numere să nimeresc şi să câştig o sumă decentă, dar pe care să o pot gestiona fără să-mi schimb radical modul de viaţă. Mă rog, poate de asta nici nu câştig, că nu visez la premiul cel mare, dar asta e altă poveste...
Cum vă spuneam, trecând pe lângă o agenţie, am zis să intrăm şi noi să punem un bilet. Am lăsat fetele să aleagă ele ce numere au vrut. La un moment dat erau cam toate prea apropiate între ele, dar fie alăturate sau aleatorii, probabilitatea e tot cam aceeaşi, aşa că le-am lăsat în pace să pună ce vor. 
Şi au ieşit şi numerele norocoase. Unul dintre ele a fost 6, la noi pe bilet aveam 7. Au ieşit 34 şi 36, noi pe bilet aveam 33 şi 35, şi tot aşa. Am fost cât pe ce să... Numai că aştia de la loto nu au această categorie, la ei ai nimerit sa nu numerele, nu există cât pe ce. Chiar dacă te afli la un pas de numerele norocoase, tot necâştigător se numeşte că eşti.
Numai că eu am rămas cu o dilemă. Nu ştiu cum să interpretez faptul că am fost atât de aproape: să mai încerc sau să-mi văd liniştită de viaţă, că nu este norocul de mine?

Cel mai bun loc în care să trăieşti.

         Titlul complet ar fi Cel mai bun loc din România în care să trăieşti. Unii ar spune, poate pe bună dreptate, că o asemenea asociere de cuvinte e un oximoron, că nu se poate să fie în România şi să fie cel mai bun loc de trăit, respirat, mers la spital, crescut şi educat copiii. Dar uite că se poate...

        Recent, a fost făcut un studiu care să arate care e locul preferat de români atunci când se hotărăsc să se aşeze la casa lor. Ierarhia a fost alcătuită pe baza Indicelui de Dezvoltare Social Locală (IDSL), care ia în calcul şapte indicatori diferiţi: nivelul de educaţie, vârsta medie, speranţa de viaţă, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafaţa medie a locuinţei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de mărime a localităţii.

         Surprinzător sau nu, primul loc e ocupat de o comună.

         Aşadar, topul localităţilor din România:

1. Comuna Dumbrăviţa

2. Oraşul Voluntari

3. Comuna Corbeanca

4.Oraşul Predeal

5. Municipiul  Cluj - Napoca

6. Oraşul Buşteni

7. Municipiul Sibiu

8. Oraşul Sinaia

9. Muncipiul Bucureşti

10. Municipiul Timişoara

          Studiul arată şi că cele mai sărace localităţi din ţară se găsesc în judeţele Teleorman şi Giurgiu.

         Noi, după cum observaţi, suntem la mijloc. Prin urmare, se poate şi mai bine, nu-i aşa?

gândul de luni

“Nu vreau să fiu comun. Aceasta este spaima sufletului şi a trupului meu”
                                                                                   (Mircea Eliade)

O săptămână frumoasă să aveţi!

The Versatile Blogger Award

... primit ieri de la Taniusa, căreia îi mulţumesc că s-a gândit la mine.
Regulile nu sunt complicate, cam ca la fiecare premiu virtual. Una dintre ele e să spui persoanei care te-a nominalizat, 7 lucruri despre tine.
Cum scriu deja de câţiva ani cu sufletul la vedere, nu ştiu dacă mai am enigme, dar încerc să satisfac cerinţa:
1. Îmi place să gătesc, chiar dacă nu de nivelul celor de la Masterchef.
2. Apropo de Masterchef, i-am pierdut finalul (şi sezonului acesta), aşa că am rămas cu ceva nelămuriri.
3. Îmi place dulceaţa de căpşuni, cireşe amare şi de nuci şi încă nu am făcut niciun fel anul acesta.
4. Din când în când scriu poveşti pentru copii.
5. Visez la o casă pe malul mării, că tot e sezonul.
6. Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile...
7. Sâmbătă am întâlnirea de 10 ani de la terminarea facultăţii. Abia aştept!
Următoarea regulă spune să selectez 15 bloggeriţe,  cititoare mai vechi sau mai nou descoperite, care îmi plac. Problema e că mie îmi plac foarte multe şi apreciez munca tuturor, dar mă supun regulii. Norocul meu că sunt destule lepşe şi premii, încât să ajung să amintesc pe fiecare.
Prin urmare, aşa ca la orice festivitate (că tot e sezonul lor), premiul merge la:
 Vienela,  Anca din căsuţa de poveste, Nicol, Iulia, dulcea Carolina, Catrinel, Iuliana cea călătoare,
Ana, un mic Pusicel aflat la aniversare, Marilena, Oana şi ale sale comori, KaBea,
Cecilia, Maria, Mari, Corina, Liliana, Martha,
Mariana, Madi şi, nu în ultimul rând, la Liuba.
Si dacă tot v-am dedicat un premiu, eu zic şi să ciocnim o cupă împreună

Un weekend frumos vă doresc!
 

Review cu delfinul buclucaş

         Acum câteva zile vă ziceam că m-am înscris într-o campanie şi că voi face un review la caietul Skag AR, despre care am scris aici. Aşa că dacă-i bal, review să fie.
          Despre campanie.
          Despre campanie am numai cuvinte de laudă. Deşi scria că vom primi caietele începând cu o anumită dată, le-am primit surprinzător de repede, ceea ce n-a putut decât să mă bucure, evident.
          Despre caietul în sine.
          E, ca orice caiet, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Sunt caiete cu spiră metalică, coperta din carton,  hârtie albă, tip: dictando, 60 file, format A4. Are trasată cu roşu linia de margine la 3 cm jumătate. Când scrii pe una din fețe, nu se cunoaște pe partea cealaltă. Dacă faci porcușori (iertați-ne, dar a noastră fetiță e școlăriță începătoare) și încerci să-i ștergi, hârtia va absorbi. Dacă însă îi lași acolo, nu se vor vedea pe cealaltă parte; chiar și o picătură de cerneală nu se va cunoaște pe fața opusă.
          Cele două pagini care împart caietul, una roz și cealaltă albastră, sunt înțesate de informații ecologice. Dacă la început mi s-a părut un pic cam prea mult, mi-am dat seama că e chiar bine gândit, că tot citind și recitind, poate intră informația corectă și în capul cui trebuie.
          Despre inovație.
          Inovația în sine este într-adevăr surprinzătoare. Pentru 5 minute. Arătându-le copiilor, aceştia au stat, s-au uitat, au întrebat: şi atât? altceva nu mai face? şi au plecat la joacă. Noi le-am arătat mai multor odată, am mizat pe entuziasmul colectiv, dar nu a fost tocmai aşa. Mai degrabă, când a fost a noastră singură, l-a privit cu mai multă atenţie şi dedicare. Noi am primit un caiet cu delfin şi am făcut tot felul de experimente cu el. Am observat, spre exemplu, că dacă îţi pui mâna între telefon şi caiet, delfinul se apropie atât de mult, încât impresia e că îţi sare peste mână. O altă observaţie ar fi că, copiii de vârstă medie (12-15 ani) s-au arătat mai interesaţi de modele cu maşini, rachete avioane. Însă, din păcate, nu se comercializează decât produse cu 8 imagini. Spun produse, deoarece firma mamă mai are la vânzare și bibliorafturi cu aceleaşi imagini şi proprietăţi.
        Foarte important e ca smartphone-ul să aibă versiunea android peste 2.3, suprafaţa să fie plană şi lumina mare. Dacă puneți caietul pe o suprafață uniformă, mai deschisă la culoare şi nu pe covor sau pe o faţă de masă cu modele, veţi avea șanse mai mari. Până se pornește efectiv programul se aşteaptă cam mult, zic eu, și rata de eșec e destul de mare. Adică trebuie să ai răbdare şi să cauţi unghiul potrivit, până când vezi imaginea virtuală în mișcare.Iar când o vezi, e ok. Se mişcă, sare, cântă, e mirifică pentru cei ce nu au mai văzut imagini 3D.
          Dar eu cumpăr caietul efectiv pentru scris în el. De privit, copilul priveşte o dată, se laudă într-o pauză, după care nu mai prezintă interes. De la avalanşa de jocuri de pe smartphone şi tabletă (pe care copiii care cumpără caietul se subînţelege că le au, altfel nu ar reuşi să pornească aplicaţia) şi posibilitatea de a-şi petrece timpul pe net sau pe reţelele de socializare, până la realitatea augmentată a caietului Skag Ar, concurenţa este atât de mare, încât caietul este uitat după câteva zile.
         E un început, dar trebuie dezvoltată ideea. Dacă ar putea executa nişte mişcări la comandă, dacă ţi-ar face legătura spre un joc interactiv (ca la webkinz, de exemplu), cred că altul ar fi impactul.
          Eu am fost mulţumită că am primit un astfel de caiet pentru testare. Abia aştept să văd ce noutăţi mai introduc pe piaţă.

de luni...

         Am dus-o de dimineaţă la şcoală, deşi am aflat că nu trebuia, dar dacă tot am ajuns acolo a primit o autodictare, aşa, de bun venit.
         Am sunat să aflu dacă măcar o pot lua mai repede, să nu stea până aproape de ora două în şcoală şi am aflat că în weekend nu ar fi trebuit să-mi stresez copilul cu învăţarea poeziei de la sus amintita autodictare, ci să facem parada modei şi să ne alegem coafura potrivită. Nu am făcut nici una, nici cealaltă. Ar fi trebuit să ştim că după amiază nu doar vom cânta, ci vom fi îmbrăcate cu o anumită ţinută. Nu am ştiut, dar ne adaptăm. Din mers. Sau mai bine zis din fugă. Aşa că e timpul să trec la fapte.

      Să aveţi o săptămână uşoară!

Fiecare român cu oraşul lui

Bun gasit la ceas de seara. M-am gandit sa va delectez cu un pic de umor de pe net, ca tot e maine luni :) Asa ca dam o raita prin orasele tarii.

Alba = N-am mai construit nimica de prin anul 1800. OK, 1700 
Arad = Dacă aveţi nostalgii la ieşirea din ţară, uitaţi-vă în jur cu atenţie 
Argeș = Dacia e maşină Bacău = Pur şi simplu nu înţelegem cum de mai avem locuitori 
Bihor = Dacă mergeţi către Ungaria, mai bine luaţi-o prin alte judeţe. 
Bistrița-Năsăud = Eşti din Bistriţa şi încă nu te-ai mutat în Cluj?!? 
Botoșani = Noi măcar vi l-am dat pe Eminescu 
Brașov = Nici măcar saşii n-au vrut să rămână aici 
Brăila = Singurul turist în oraş nu stătea prea bine cu vederea 
Buzău = Şi ce dacă nu am avut bani de nişte vulcani mai cumsecade? 
Caraș-Severin = Am încercat să aducem un slogan din Serbia, dar ne-au prins la graniţă 
Călărași = Noi vi l-am dat pe Iliescu. Urmează Anticristul 
Cluj = Bucureştenii sunt mitici, noi suntem adevărata capitală 
Constanța = Tocmai s-a stricat casa de marcat, şefu’, nu vă putem da bon fiscal şi n-am nici rest să vă dau (mersi, Rower!) 
Covasna = Haideţi la noi şi cereţi o pâine în româneşte! 
Dâmbovița = Mai avem un turn în Târgovişte, e de vânzare 
Dolj = Cele patru anotimpuri sunt zaibăr, zaibăr, must, zaibăr. 
Galați = Ştiţi tăblăria de pe Logan? De fapt noi ne acoperim casele cu ea 
Giurgiu = Încă mai treceţi pe pod după ce taxe v-am pus? 
Gorj = Degeaba pui oltence la masa tăcerii. Degeaba 
Harghita = 120% din populaţie sunt secui, restul suntem unguri 
Hunedoara = Dacă mai trăia Ceauşescu… 
Ialomița = Sursa voastră permanentă de ştiri despre clanuri de ţigani cu săbii şi pistoale 
Iași = Dumnezeu există, este ortodox şi are mare nevoie de bani 
Ilfov = Roşii, ardei şi castraveţi româneşti Made in Turkey 
Maramureș = Ferească Dumniezău să nie rupeţi pruñii! 
Mehedinți = Nu oricine se poate lăuda cu 0% imigraţie 
Mureș = Ştiţi bancurile cu unguri? Sunt toate adevărate
 Neamț = Am glumit, nemţii sunt în Germania 
Olt = Cine mai zice de Caracal, mă-sa-i “#¤&%*. Ce-i, neică, ce te ofticaşi? 
Prahova = De ce nu vin şi la noi americanii? Avem petrol! 
Satu Mare = De fapt suntem oraş 
Sălaj = Avem ceapă, pălincă, fabrică de anvelope şi chiar un hotel! 
Sibiu = Dacă oile ar vorbi… 
Suceava = Măcar nu suntem judeţul Vaslui 
Teleorman = Nici frumoşi, nici harnici, nici bogaţi, nici darnici, nici amabili, nici… 
Timiș = Vă prevenim, dacă ne atacă sârbii ne predăm din prima 
Tulcea = Păcat că ţânţarii nu sunt marfă de export 
Vaslui = Nu, nu aparţinem de Republica Moldova 
Vâlcea = Pentru noi, o vizită în Occident egal un drum cu Dacosul la Sibiu 
Vrancea = Dacă vedeţi pe marginea drumului o maşină că se hâţâne, 90% şanse să fie cutremur bonus Bucureşti – Şefu’-şefu’, te fac un drum cu taxiu’?

Alba = N-am mai construit nimica de prin anul 1800. OK, 1700 Arad = Dacă aveţi nostalgii la ieşirea din ţară, uitaţi-vă în jur cu atenţie Argeș = Dacia e maşină Bacău = Pur şi simplu nu înţelegem cum de mai avem locuitori Bihor = Dacă mergeţi către Ungaria, mai bine luaţi-o prin alte judeţe. Bistrița-Năsăud = Eşti din Bistriţa şi încă nu te-ai mutat în Cluj?!? Botoșani = Noi măcar vi l-am dat pe Eminescu Brașov = Nici măcar saşii n-au vrut să rămână aici Brăila = Singurul turist în oraş nu stătea prea bine cu vederea Buzău = Şi ce dacă nu am avut bani de nişte vulcani mai cumsecade? Caraș-Severin = Am încercat să aducem un slogan din Serbia, dar ne-au prins la graniţă Călărași = Noi vi l-am dat pe Iliescu. Urmează Anticristul Cluj = Bucureştenii sunt mitici, noi suntem adevărata capitală Constanța = Tocmai s-a stricat casa de marcat, şefu’, nu vă putem da bon fiscal şi n-am nici rest să vă dau (mersi, Rower!) Covasna = Haideţi la noi şi cereţi o pâine în româneşte! Dâmbovița = Mai avem un turn în Târgovişte, e de vânzare Dolj = Cele patru anotimpuri sunt zaibăr, zaibăr, must, zaibăr. Galați = Ştiţi tăblăria de pe Logan? De fapt noi ne acoperim casele cu ea Giurgiu = Încă mai treceţi pe pod după ce taxe v-am pus? Gorj = Degeaba pui oltence la masa tăcerii. Degeaba Harghita = 120% din populaţie sunt secui, restul suntem unguri Hunedoara = Dacă mai trăia Ceauşescu… Ialomița = Sursa voastră permanentă de ştiri despre clanuri de ţigani cu săbii şi pistoale Iași = Dumnezeu există, este ortodox şi are mare nevoie de bani Ilfov = Roşii, ardei şi castraveţi româneşti Made in Turkey Maramureș = Ferească Dumniezău să nie rupeţi pruñii! Mehedinți = Nu oricine se poate lăuda cu 0% imigraţie Mureș = Ştiţi bancurile cu unguri? Sunt toate adevărate Neamț = Am glumit, nemţii sunt în Germania Olt = Cine mai zice de Caracal, mă-sa-i “#¤&%*. Ce-i, neică, ce te ofticaşi? Prahova = De ce nu vin şi la noi americanii? Avem petrol! Satu Mare = De fapt suntem oraş Sălaj = Avem ceapă, pălincă, fabrică de anvelope şi chiar un hotel! Sibiu = Dacă oile ar vorbi… Suceava = Măcar nu suntem judeţul Vaslui Teleorman = Nici frumoşi, nici harnici, nici bogaţi, nici darnici, nici amabili, nici… Timiș = Vă prevenim, dacă ne atacă sârbii ne predăm din prima Tulcea = Păcat că ţânţarii nu sunt marfă de export Vaslui = Nu, nu aparţinem de Republica Moldova Vâlcea = Pentru noi, o vizită în Occident egal un drum cu Dacosul la Sibiu Vrancea = Dacă vedeţi pe marginea drumului o maşină că se hâţâne, 90% şanse să fie cutremur bonus Bucureşti – Şefu’-şefu’, te fac un drum cu taxiu’?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

Alba = N-am mai construit nimica de prin anul 1800. OK, 1700 Arad = Dacă aveţi nostalgii la ieşirea din ţară, uitaţi-vă în jur cu atenţie Argeș = Dacia e maşină Bacău = Pur şi simplu nu înţelegem cum de mai avem locuitori Bihor = Dacă mergeţi către Ungaria, mai bine luaţi-o prin alte judeţe. Bistrița-Năsăud = Eşti din Bistriţa şi încă nu te-ai mutat în Cluj?!? Botoșani = Noi măcar vi l-am dat pe Eminescu Brașov = Nici măcar saşii n-au vrut să rămână aici Brăila = Singurul turist în oraş nu stătea prea bine cu vederea Buzău = Şi ce dacă nu am avut bani de nişte vulcani mai cumsecade? Caraș-Severin = Am încercat să aducem un slogan din Serbia, dar ne-au prins la graniţă Călărași = Noi vi l-am dat pe Iliescu. Urmează Anticristul Cluj = Bucureştenii sunt mitici, noi suntem adevărata capitală Constanța = Tocmai s-a stricat casa de marcat, şefu’, nu vă putem da bon fiscal şi n-am nici rest să vă dau (mersi, Rower!) Covasna = Haideţi la noi şi cereţi o pâine în româneşte! Dâmbovița = Mai avem un turn în Târgovişte, e de vânzare Dolj = Cele patru anotimpuri sunt zaibăr, zaibăr, must, zaibăr. Galați = Ştiţi tăblăria de pe Logan? De fapt noi ne acoperim casele cu ea Giurgiu = Încă mai treceţi pe pod după ce taxe v-am pus? Gorj = Degeaba pui oltence la masa tăcerii. Degeaba Harghita = 120% din populaţie sunt secui, restul suntem unguri Hunedoara = Dacă mai trăia Ceauşescu… Ialomița = Sursa voastră permanentă de ştiri despre clanuri de ţigani cu săbii şi pistoale Iași = Dumnezeu există, este ortodox şi are mare nevoie de bani Ilfov = Roşii, ardei şi castraveţi româneşti Made in Turkey Maramureș = Ferească Dumniezău să nie rupeţi pruñii! Mehedinți = Nu oricine se poate lăuda cu 0% imigraţie Mureș = Ştiţi bancurile cu unguri? Sunt toate adevărate Neamț = Am glumit, nemţii sunt în Germania Olt = Cine mai zice de Caracal, mă-sa-i “#¤&%*. Ce-i, neică, ce te ofticaşi? Prahova = De ce nu vin şi la noi americanii? Avem petrol! Satu Mare = De fapt suntem oraş Sălaj = Avem ceapă, pălincă, fabrică de anvelope şi chiar un hotel! Sibiu = Dacă oile ar vorbi… Suceava = Măcar nu suntem judeţul Vaslui Teleorman = Nici frumoşi, nici harnici, nici bogaţi, nici darnici, nici amabili, nici… Timiș = Vă prevenim, dacă ne atacă sârbii ne predăm din prima Tulcea = Păcat că ţânţarii nu sunt marfă de export Vaslui = Nu, nu aparţinem de Republica Moldova Vâlcea = Pentru noi, o vizită în Occident egal un drum cu Dacosul la Sibiu Vrancea = Dacă vedeţi pe marginea drumului o maşină că se hâţâne, 90% şanse să fie cutremur bonus Bucureşti – Şefu’-şefu’, te fac un drum cu taxiu’?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

Alba = N-am mai construit nimica de prin anul 1800. OK, 1700 Arad = Dacă aveţi nostalgii la ieşirea din ţară, uitaţi-vă în jur cu atenţie Argeș = Dacia e maşină Bacău = Pur şi simplu nu înţelegem cum de mai avem locuitori Bihor = Dacă mergeţi către Ungaria, mai bine luaţi-o prin alte judeţe. Bistrița-Năsăud = Eşti din Bistriţa şi încă nu te-ai mutat în Cluj?!? Botoșani = Noi măcar vi l-am dat pe Eminescu Brașov = Nici măcar saşii n-au vrut să rămână aici Brăila = Singurul turist în oraş nu stătea prea bine cu vederea Buzău = Şi ce dacă nu am avut bani de nişte vulcani mai cumsecade? Caraș-Severin = Am încercat să aducem un slogan din Serbia, dar ne-au prins la graniţă Călărași = Noi vi l-am dat pe Iliescu. Urmează Anticristul Cluj = Bucureştenii sunt mitici, noi suntem adevărata capitală Constanța = Tocmai s-a stricat casa de marcat, şefu’, nu vă putem da bon fiscal şi n-am nici rest să vă dau (mersi, Rower!) Covasna = Haideţi la noi şi cereţi o pâine în româneşte! Dâmbovița = Mai avem un turn în Târgovişte, e de vânzare Dolj = Cele patru anotimpuri sunt zaibăr, zaibăr, must, zaibăr. Galați = Ştiţi tăblăria de pe Logan? De fapt noi ne acoperim casele cu ea Giurgiu = Încă mai treceţi pe pod după ce taxe v-am pus? Gorj = Degeaba pui oltence la masa tăcerii. Degeaba Harghita = 120% din populaţie sunt secui, restul suntem unguri Hunedoara = Dacă mai trăia Ceauşescu… Ialomița = Sursa voastră permanentă de ştiri despre clanuri de ţigani cu săbii şi pistoale Iași = Dumnezeu există, este ortodox şi are mare nevoie de bani Ilfov = Roşii, ardei şi castraveţi româneşti Made in Turkey Maramureș = Ferească Dumniezău să nie rupeţi pruñii! Mehedinți = Nu oricine se poate lăuda cu 0% imigraţie Mureș = Ştiţi bancurile cu unguri? Sunt toate adevărate Neamț = Am glumit, nemţii sunt în Germania Olt = Cine mai zice de Caracal, mă-sa-i “#¤&%*. Ce-i, neică, ce te ofticaşi? Prahova = De ce nu vin şi la noi americanii? Avem petrol! Satu Mare = De fapt suntem oraş Sălaj = Avem ceapă, pălincă, fabrică de anvelope şi chiar un hotel! Sibiu = Dacă oile ar vorbi… Suceava = Măcar nu suntem judeţul Vaslui Teleorman = Nici frumoşi, nici harnici, nici bogaţi, nici darnici, nici amabili, nici… Timiș = Vă prevenim, dacă ne atacă sârbii ne predăm din prima Tulcea = Păcat că ţânţarii nu sunt marfă de export Vaslui = Nu, nu aparţinem de Republica Moldova Vâlcea = Pentru noi, o vizită în Occident egal un drum cu Dacosul la Sibiu Vrancea = Dacă vedeţi pe marginea drumului o maşină că se hâţâne, 90% şanse să fie cutremur bonus Bucureşti – Şefu’-şefu’, te fac un drum cu taxiu’?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

Encaustic painting sau pictura în ceară

         Am descoperit întâmplător, tot hoinărind pe net în căutare de cu totul alte lucruri, o tehnică interesantă de pictură. 
         Aparent nu e nimic complicat, este necesar un fier de călcat şi ceară colorată, iar rezultatul este uimitor. Dacă urmăreşti maeştrii în acţiune, impresia este că poţi termina un tablou în câteva minute. 
        Merită să urmăriți:

         În acesta se pot vedea şi alte ustensile folosite. Dacă vă tentează tehnica, am văzut că au apărut kit-uri de vânzare şi în magazinele de la noi.

        Căutând detalii, am aflat că de fapt este o tehnică foarte veche, pe care o foloseau și iconarii noștri, dar la care s-a renunțat. Iată ce-am descoperit despre:

          Pictura în ceară

        Aceasta este o tehnica la care s-a renunțat, cu toate ca era folosita încă din antichitate. Pentru aceasta tehnica se folo­seşte ceara de albine expusa 10-20 de zile la soare, apoi topita repetat în apa curata. Diluata cu esență de terebentina, ceara astfel pregătită se amesteca pe paleta cu pigmenții.   Icoanele sau tablourile în ceara aveau avantajul ca prezentau culori mate, catifelate care nu se îngălbeneau în timp și nu se crăpau. Erau însă sensibile la zgârieturi, lovituri și temperaturi ridicate. 
      Tot o tehnica pierdută, dar mult mai complicata era pic­tura cu ceara calda, numita encaustica. După unele studii s-a ajuns la concluzia ca suportul folosit trebuia sa fie cald. Culorile amestecate cu ceara, de asemenea se mențineau ca o pasta tot cu ajutorul căldurii. Chiar și încăperea, unde se lucra, trebuia sa aibă o temperatura ridicata constant, iar cu­loarea se aplica cu spatule sau pensule aspre "din prima" fără reveniri. Astăzi, datorita condițiilor pretențioase, nu se mai folosește pictura în encaustica. (sursa)

         Recunosc, eu am fost vrăjită de tehnică. Sper să găsesc răgazul necesar să experimentez cât mai repede posibil. Voi ce ziceţi de tehnică? O cunoaşteţi?

La inceput de saptamana

          Am început săptamâna mohorât şi întunecat şi nu doar din punct de vedere meteo.
          Ne-am pricopsit cu un pui de conjuctivită, un bebe conjunctivită, dacă vreţi. Cum doamna doctor zice că ni se trage de la năsucul înfundat care e aşa de vreo 2 luni şi nu mai trece, am trecut noi pe un tratament homeopat. Tratamentul homeopat nu se găseşte chiar aşa uşor, floare la ureche, ca să citez o expresie preferată a mezinei. O parte din el am găsit-o la prima farmacie unde am fost, altă parte mai spre seară, undeva în farmacia cu numărul 18. 
          Tot în acelaşi registru medical, mi s-au desprins ieri două plombe. Una dintre ele chiar pe dintele din faţă.  Mai "minunat" mod de a începe săptămâna nici nu se putea. La cabinetul medicului era nebunie. Domnişoara care se ocupă de programări îmi spune că abia în 5 iunie am o programare făcută şi nu se poate mai repede. După câţiva de "vă rog mult, e pe incisivul central", am obţinut însă programarea săptămâna aceasta.
          În altă ordine de idei, ca să părăsesc domeniul dezastruos al sănătăţii, ieri am aflat că la un concurs de matematică la care a participat şcolăriţa familiei, doar doi copii au avut punctaj maxim pe şcoală şi merg la proba de baraj. Unul dintre ei e un băieţel dintr-o clasă paralelă. Cealaltă e a mea. Să vă mai spun cât am inima de mare?
          Şi când te gândeşti că ieri a fost o simplă zi de luni şi abia astăzi urmează ziua cu trei ceasuri rele. Din acest motiv stau nemişcată, nu fac nimic, nu ating nimic, mai ales că e  şi sărbătoare.
          Apropo de sărbătoare, La mulţi ani frumoşi cu sănătate si bucurie pentru toţi Constantinii şi toate Elenele!
         O floare în dar, pentru toţi cei ce aveţi vara în suflet:

         O zi frumoasă!

Noaptea Muzeelor

În seara acesta, după bine ştiţi, începe Noaptea Muzeelor.
La Noaptea Muzeelor 2013, la noi în oraş, participă:
Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca)
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – sediul central (Cluj-Napoca)
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Colecţia de Istorie a Farmaciei
Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai - Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie (Cluj-Napoca)
Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai - Muzeul de Mineralogie (Cluj-Napoca)
Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul Universității Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca)
Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai - Muzeul Zoologic şi Vivariul (Cluj-Napoca)
Centrul Cultural Petre Ţuţea (Cluj-Napoca)
Muzeul Apei (Şoseaua Cluj- Florești, Uzina de Apă)
Muzeul de Istorie Turda
Muzeul “Octavian Goga” Ciucea
Muzeul Municipal Dej
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Muzeul de Etno-Arhelogie „Petre Poruţiu” Iclod
Noutatea din acest an este proiectul "Noaptea Muzeelor în 4 acte: București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu", coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, care îmbogățește  evenimentul prin introducerea a patru circuite între muzeele din București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu. Astfel, conform datelor oficiale, în cele patru orașe vor fi disponibile hărți tipărite cu muzeele participante care, de asemenea, vor fi încărcate și pe site în format electronic.

Şi pentru că tot e sâmbătă şi vă pregătiţi de o seară relaxantă, am zis să dau şi eu tonul cu câteva glumiţe asortate cu evenimentul:

 O blondă se plimba printr-un muzeu de artă. După ce priveste mai multe tablouri, se opreste in faţa unei rame si ii zice unui angajat:
- Vai, domnule, de ce e tabloul acesta aşa de urât?
- Doamnă, dar nu e un tablou!
- Atunci, ce  e?!?
- O oglindă, doamnă!

 La Muzeul Antipa ghidul prezintă vizitatorilor exponatele conservate in alcool... Doi beţivi neobservaţi, desfac câteva borcane si le beau conţinutul. Prinzând curaj, se duc la ghid şi-l intreaba:
- Unde ţii, bă, crocodilii?

 Politistul in muzeu. Din neatenţie, dă jos o vaza, care se sparge. Paznicul, palid, se apropie in fugă:
- Vai de mine, era o piesă care data de acum 3000 de ani.
- Ce m-am speriat, credeam ca am spart ceva nou.

 Bulă merge la un muzeu de fosile. Vede un mic dinozaur. Rămâne în urma, apoi zice în şoaptă:
- Nu cred ca se vor supara dacă iau şi eu un os pentru câinele meu.

Paznicul unui muzeu către un vizitator:
-Ma scuzati, domnule, dar este interzis sa staţi in acest fotoliu. Este al lui Ludovic al-XIV-lea.
-Nu va faceţi griji. Voi fi pe faza. Când o sa vina ma voi ridica.

Intr-un prestigios muzeu antropologic, ghidul se adreaseaza turistilor:
- Iar aici avem scheletul unui tiranosaur rex care este vechi de 65 de milioane de ani si 15 zile.
Un turist surprins intreaba:
- Domnule, dar cum de stiti varsta acestui schelet cu atata precizie?
- Pai cand am inceput sa lucrez aici mi-au spus ca avea 65 de milioane de ani... iar eu lucrez aici de 15 zile!

 Discutie intre ghidul unui muzeu si vizitator: Domnule,stiti cumva ce reprezinta acest tablou? Rasaritul sau apusul soarelui?
Vizitatorul: Cu siguranta apusul!
Ghidul: De unde stiti?
Vizitatorul: Il cunosc pe pictor. El nu se scoală niciodată inainte de apus.

 

Românii şi inovaţia

Cu ocazia jubileului reginei Marii Britanii, doi prieteni, un englez şi un chinez, se plimbau împreună prin Londra.
-Uita-te la toate steagurile astea! Îmi umplu sufletul de mândrie patriotică!
-Dar, Chan, tu esti chinez, iar astea sunt steaguri britanice!
-Da, dar uită-te la etichete...

Cam aşa e şi la noi. Câte şi mai câte nu au inventat românii, iar câte nu le-au inventat, le-au adaptat româneşte.  Iar asta tot ingeniozitate se cheamă.

Zică cine ce-o vrea să zică, dar noi românii, ca şi mai sus pomeniţii chinezi, avem spiritul inovaţiei în sânge. Întotdeauna inventăm noi ceva, că doar am avut precursori de nădejde. Probabil cel mai cunoscut în România și în lume este Henri Coandă cu invenţiile sale din domeniul zborului. Mi-aduc aminte cu câtă plăcere şi (chiar) dragoste citeam despre el şi Traian Vuia în manuale, în clasele mici. Acum puii noştri citesc în cărţile lor despre Harry Potter. Nu spun că nu e şi asta o lectură mai mult decât plăcută, doar că lipseşte partea reală, palpabilă, lipseşte modelul demn de urmat, modelul care crea vise în inimă şi-n minte.
Modele ca Nicolae Paulescu cel ce a descoperit insulina (chiar dacă nu  îi este recunoscut acest merit), Ioan Cantacuzino care a descoperit vaccinul anti-holeric şi a creat noţiunea de imunitate prin contact, Elisa Zamfirescu, recunoscută drept prima femeie inginer din lume, Ana Aslan (inventatoarea Gerovitalului) sau Petrache Poenaru, cel ce a inventat stiloul.
Trebuie sa spun, că dintre inventatorii contemporani nouă, cel mai mult îmi place de Iustin Capră. Domnul acesta a inventat încă din 1959 primul rucsac zburător. Evident, "destepţilor" vremii, li s-a părut o chestie inutilă. Bineînţeles, cum era de aşteptat, americanilor nu li s-a părut la fel. Dar omul nu s-a descurajat aşa uşor, că doar trăieşte la noi în ţară. El a inventat şi a realizat mai multe maşini care pot să parcurgă 100 de km cu doar 0,5 litri de combustibil. Din nou, din motive cât se poate de evidente, care ţin de fericirea financiară a unor oameni de data asta cu adevărat deştepţi, masinile inventatorului Iustin Capra nu au fost şi nici nu vor fi vreodată produse în serie. Dar, cum v-am spus, domnul nu a învăţat la şcoală verbul a renunţa. Recent, l-am văzut într-o emisiune ApropoTv, în care, la cei 70 de ani ai lui, foarte tonic şi foarte activ, făcea planuri pentru alte invenţii.
Dar să nu credeţi că inventatorii doar în trecut au avut clipele lor de glorie.  Acum aproximativ o lună de zile, în 10-14 aprilie 2013, a avut loc Salonul de Invenții de la Geneva. Rezultatul României a fost şi de data asta la înălţime: 27 medalii de aur, 12 medalii de argint, 1 medalie de bronz si 21 premii speciale, inclusiv Marele Premiu al Salonului.

Ei, ca să vedeţi: Inovaţia românească e admirabilă, e sublimă, dar, nu, nu voi continua în spirit caragielenesc, nu lipseşte cu desăvârşire. Ceea ce lipseşte e finanţarea ei, e susţinerea. e promovarea, dar nici asta nu lipseşte de tot.

Dovada e însuşi faptul că scriu acest articol, pentru a vă povesti de compania 3M care, cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate în România, a creat o campanie numită Pr3miază inovația în scopul susținerii și promovării inventatorilor români, campanie promovată şi ea, la rândul ei, de Blogal Initiative.

Campania "PR3MIAZĂ INOVAŢIA" este un proiect complex, care va începe prin câteva evenimente locale desfăşurate în 5 centre universitare din ţara noastră. Startul se dă la Cluj-Napoca, la Universitatea Tehnică, pe 22 mai, iar o zi mai târziu, pe 23, la Iaşi, la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi".

Despre evenimentul din Cluj, că e aici lângă noi, vă pot oferi mau multe date.

  Cluj, Universitatea Tehnica

 Data eveniment: miercuri, 22 mai

KOL local: Radu Munteanu

Sala: Facultatea de Constructii, Amfiteatrul A2

Locatie/ adresa: Gheorghe Baritiu, nr 25.

Ora start eveniment: 12

Grupul de business 3M in focus: Electronica si energie

Speaker-ul 3M Romania: Catalin Velescu

Director resurse umane: Nadia Badea -HR Manager 3M Romania.

Puteţi intra si voi pe  premiileinovatiei.ro  si va puteti vota preferaţii. Chiar asa, ce inventator român v-a mers la suflet?

Ion si Vasile se plimbau prin Bucuresti. La un moment dat se apropie o coloana oficiala, incetineste si din limuzina scoate capul pe fereasta premierul si zice: - Ce mai faci Vasile? Ion, mirat, nu zice nimic. Scena se repeta putin mai tarziu cu presedintele. Ion, exasperat, intreaba: - Da' de unde te cunosc pe tine presedintele si premierul?! - Pe mine ma cunoste toata lumea, spune Vasile! -Asta chiar nu pot sa cred, zice Ion. -Daca vrei, te duc sa-l cunosti pe Bush. Merg ei la Casa Alba, ii primeste Bush, servesc un paharel. Ion, socat, il intreaba pe Vasile: -Il stii si pe Papa?! Vasile ii spune ca da si zboara la Vatican. Garzile de corp il intreaba familiar pe Vasile ce mai face, Ion fiind tot mai socat. Vasile ii explica ca nu poate sa-l ia si pe el la Papa, dar ca o sa iasa pe balcon si se vor imbratisa. Lucru care, dealtfel, se si intampla. Ion, in multime, lesina. Vasile il vede, alearga la el si il intreaba: -Ma Ioane, chiar nu-ti veni sa crezi ca ma stie si Papa?! -Vasile, nu asta a fost problema; am auzit pe unul din multime ca a intrebat: Cine e ala pe care il imbratiseaza Vasile?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

Ion si Vasile se plimbau prin Bucuresti. La un moment dat se apropie o coloana oficiala, incetineste si din limuzina scoate capul pe fereasta premierul si zice: - Ce mai faci Vasile? Ion, mirat, nu zice nimic. Scena se repeta putin mai tarziu cu presedintele. Ion, exasperat, intreaba: - Da' de unde te cunosc pe tine presedintele si premierul?! - Pe mine ma cunoste toata lumea, spune Vasile! -Asta chiar nu pot sa cred, zice Ion. -Daca vrei, te duc sa-l cunosti pe Bush. Merg ei la Casa Alba, ii primeste Bush, servesc un paharel. Ion, socat, il intreaba pe Vasile: -Il stii si pe Papa?! Vasile ii spune ca da si zboara la Vatican. Garzile de corp il intreaba familiar pe Vasile ce mai face, Ion fiind tot mai socat. Vasile ii explica ca nu poate sa-l ia si pe el la Papa, dar ca o sa iasa pe balcon si se vor imbratisa. Lucru care, dealtfel, se si intampla. Ion, in multime, lesina. Vasile il vede, alearga la el si il intreaba: -Ma Ioane, chiar nu-ti veni sa crezi ca ma stie si Papa?! -Vasile, nu asta a fost problema; am auzit pe unul din multime ca a intrebat: Cine e ala pe care il imbratiseaza Vasile?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

Ion si Vasile se plimbau prin Bucuresti. La un moment dat se apropie o coloana oficiala, incetineste si din limuzina scoate capul pe fereasta premierul si zice: - Ce mai faci Vasile? Ion, mirat, nu zice nimic. Scena se repeta putin mai tarziu cu presedintele. Ion, exasperat, intreaba: - Da' de unde te cunosc pe tine presedintele si premierul?! - Pe mine ma cunoste toata lumea, spune Vasile! -Asta chiar nu pot sa cred, zice Ion. -Daca vrei, te duc sa-l cunosti pe Bush. Merg ei la Casa Alba, ii primeste Bush, servesc un paharel. Ion, socat, il intreaba pe Vasile: -Il stii si pe Papa?! Vasile ii spune ca da si zboara la Vatican. Garzile de corp il intreaba familiar pe Vasile ce mai face, Ion fiind tot mai socat. Vasile ii explica ca nu poate sa-l ia si pe el la Papa, dar ca o sa iasa pe balcon si se vor imbratisa. Lucru care, dealtfel, se si intampla. Ion, in multime, lesina. Vasile il vede, alearga la el si il intreaba: -Ma Ioane, chiar nu-ti veni sa crezi ca ma stie si Papa?! -Vasile, nu asta a fost problema; am auzit pe unul din multime ca a intrebat: Cine e ala pe care il imbratiseaza Vasile?

Salvează râsul românesc!
www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri

La generaţii noi, caiete noi

         In clasa scolariţei mele, majoritatea copiilor au scris Moşului, Iepuraşului, Zânei Măseluţe sau cui au dorit ei, că îşi doresc tablete. A mea deocamdată are gânduri mai prietenoase cu bugetul familiei şi nu a cerut aşa ceva. Dar fiindcă mama ştie că totuşi nu e imună la ispita gadget-urilor, cred că a dibuit ce îi va merge la inimă.
          Cei de la Rechizitelemele.net au adus în colecţie caietele Skag AR, noul trend în materie de rechizite pentru copiii mileniului 3. Sunt nişte caiete fabuloase, care prind viaţă sub ochii noştri. Caietele sunt dictando, A4, cu 60 de file, au spiră metalică şi coperta din carton. Aplicatia necesară pe telefon sau tabletă se descarcă gratuit. Apoi se poziţionează deasupra caietului şi gata... magia poate începe.
          Ceea ce pentru generaţia noastră era de domeniul SF-ului, pentru generaţia puilor noştri a devenit ceva real, după cum puteţi vedea.

         Cu acest articol mă înscriu în campania Blogal Initiative de testare a caietului Skag AR. Abia aştept să văd reacţia şcolăriţei. Eu sunt nerăbdătoare, darmite ea...
        Voi aţi văzut până acum asemenea caiete? Cum vi se pare ideea?

Petrecerea de la 8 ani

           Am zis că e cazul să mă mobilizeze şi să scriu un pic şi despre petrecerea de la 8 ani, că au trecut deja câteva zile şi ar fi timpul să vă povestesc acu cât nu apucă să facă 18, că la ritmul în care creşte, nimic nu mă mai miră.
          Pentru că am avut mai mulţi copii, am hotărât că e vremea să sărbătorim altundeva decât acasă. Las că şi acasă am avut noi petreceri cu mulţi copii, şi oricum am avut chiar şi acum partea a doua, că nu se putea altfel, dar pentru petrecerea principală am optat pentru un club de joacă.
         Majoritatea copiilor din fotografia de grup se regăsesc în mai toate fotografiile noastre aniversare, începând cu prima, de la 1 an. Bineînţeles, unii s-au îmbogăţit, aşa cum am făcut-o şi noi, cu câte o surioară sau un frăţior.

           Aici ei au putut să se joace şi să se distreze nestingheriţi

          au chinuit mimii

         au dansat

         au desfăcut cadourile, că deh! curiozitatea e mare :)

          au primit artificii

          apoi le-au aprins, cum facem tradiţional de câţiva ani, înainte de a aduce tortul

       şi tot tradiţional, deja, că suntem la a doua ediţie, am avut şi piniata, asupra căreia au tăbărât, mai cu milă, mai cu poftă, fiecare după cum a dorit.

          Iar la final, vă servim şi pe voi, aşa cum e frumos şi politicos, cu o bombonică de sezon.

         Să ajungem sănătoşi şi la anul şi la mulţi ani!

De ziua ei

Sarbatorita

Daca n-am iubi-o, n-am intege ce inseamna o raza de soare Daca n-am iubi-o, in alb si negru am trai fara un strop de culoare Daca n-am iubi, n-am putea trai...

Bucuria de ieri, bucuria de azi

         Ieri a fost Izvorul Tămăduirii. Pentru mine, sărbătoarea asta are o semnificaţie mult mai personală.
          Dat fiindcă data ei nu e stabilă ci depinde de data în care este Paştile, acum trei ani aduceam pe lume, de Izvorul tămădurii, o fetiţă mică-mică şi bruneţică. Un pui de arici cu ochii mici.
          O fetiţică care, deşi era şi ea cât o sticlă de cola, a luat 10 la naştere, că avea o gură... Are o poftă de viaţă care s-a simţit de la prima gură de aer trasă în piept.
           Acum nu mai e bruneţică şi nici atât de mică. Are deja trei ani şi-o lună.
          Dar nu despre ziua de ieri mă pornisem să scriu, deşi m-a luat valul, ci despre ziua de astăzi.
          Pentru că astăzi am încă un motiv de bucurie. Da, da, mă puteţi invidia. Astăzi sunt din nou la ceas aniversar.
          Acum 8 ani însă nu eram atât de fericită, deşi am fost senină, calmă şi liniştită toată ziua.  Liniştea mea s-a zdruncinat însă cu totul când la un control de rutină o asistentă a spus că s-a stricat aparatul. Dar nu în acel moment s-a produs declicul, ci atunci când doctoriţa care o supraveghea a spus că aparatul nu are absolut nimic şi să alerge să-mi cheme doctorul de urgenţă. Nici mai târziu nu ne-a revenit bucuria, că ni s-a spus să ne pregătim sufleteşte că nu se ştie dacă va supravieţui peste noapte. Dar a rezistat, puiul mamei. Din primii zori ai vieţii ei şi până astăzi, ne-a tot adus fericirea în inimi.
          Astăzi e ziua ei, ziua primei mele fetiţe, ziua surioarei mai mari.
          Astăzi împlineşte 8 ani.

 

          Fetele noastre. Una de 3 ani şi alta de 8. Alaltăieri, când se alintau pe covor, cea mare i-a spus celei mici: "Georgia, fii liniştită, eu voi fi totdeauna alături de tine!"
          Să creşteţi mari, iubitele noastre!
          La mulţi ani!