la loto

 Cică era un tip, credincios mare, care nu intelegea de ce nu castiga la loto, fiindca in fiecare zi se ruga la Dumnezeu asa:
- Da, Doamne, sa castig la loto! Da, Doamne, sa castiga la loto!
Tot rugandu-se si rugandu-se fara rezultat, intr-o buna zi, disperat, il intreba pe Dumnezeu:
- Ce sa fac, Doamne, sa castig la loto?
Atunci din ceruri Domnul ii raspunde:
- Cumpără un bilet!

Ca să nu păţesc ca tipul din banc, din când în când, anul sau bianual, mai cumpăr şi eu un bilet la loto. De câştigat, nu am câştigat niciodată, dar ştiţi cum se spune, speranţa moare ultima.
Săptămâna trecută era  forfotă mare, că nu ştiu ce report uriaş era. Eu nu mă străduiesc niciodată să reţin suma fabuloasă, pentru că nu mi-o doresc. Eu aş vrea doar 5 numere să nimeresc şi să câştig o sumă decentă, dar pe care să o pot gestiona fără să-mi schimb radical modul de viaţă. Mă rog, poate de asta nici nu câştig, că nu visez la premiul cel mare, dar asta e altă poveste...
Cum vă spuneam, trecând pe lângă o agenţie, am zis să intrăm şi noi să punem un bilet. Am lăsat fetele să aleagă ele ce numere au vrut. La un moment dat erau cam toate prea apropiate între ele, dar fie alăturate sau aleatorii, probabilitatea e tot cam aceeaşi, aşa că le-am lăsat în pace să pună ce vor. 
Şi au ieşit şi numerele norocoase. Unul dintre ele a fost 6, la noi pe bilet aveam 7. Au ieşit 34 şi 36, noi pe bilet aveam 33 şi 35, şi tot aşa. Am fost cât pe ce să... Numai că aştia de la loto nu au această categorie, la ei ai nimerit sa nu numerele, nu există cât pe ce. Chiar dacă te afli la un pas de numerele norocoase, tot necâştigător se numeşte că eşti.
Numai că eu am rămas cu o dilemă. Nu ştiu cum să interpretez faptul că am fost atât de aproape: să mai încerc sau să-mi văd liniştită de viaţă, că nu este norocul de mine?