Brăduțul cu bomboane

          Cum spuneam, Paulei îii place tare mult să creeze. Are tot felul de idei și nu se sfiește să le pună în practică cu o mare ușurință.
          Creația ei  de ieri a fost un brăduț, dar nu orice fel de brăduț, ci unul în care se pun bomboane. L-a făcu dintr-un tub de la o rolă de prosoape de bucătărie, pe care l-a împodobit cu hârtie creponată și tot felul de abțibilduri cu zâne și i-a pus în vârf patru steluțe pe care și le-a decupat.

          Bomboanele se pun de fapt în tub și, cum ridici un pic brăduțul, cade o bomboană. noi le-am pus aici alături, să se vadă despre ce e vorba, dar deja o bombonică pleca, era o mânuță care o dorea.
         Pentru că știu că la orice clacă veritabilă se spun povești am să vă spun și eu o pățanie referitoare la handmade.  Fetiței mele îi place tare mult să ofere lucrușoare făcute de ea. Bineînțeles, ca orice lucru făcut de un copil, ele nu sunt perfect lucrate. De altfel, știți și voi, perfecțiunea e în ochii celui care privește. Noi am încurajat-o mereu să ofere și ceva din inimă pe lângă cadoul cumpărat.
         De curând a avut doi colegi care s-au sărbătorit la școală. Ea s-a gândit, dacă tot a fost ziua lor, să le facă câte un desen de fiecare. A colorat acolo tot soiul de inimioare, s-a desenat alături de ei, și-a scris numele ei și al colegului, mă rog, chestii din astea, și apoi le-a dăruit. Băiețelul a fost tare încântat, în schimb fetița  a luat desenul, l-a mototolit și l-a aruncat la coș.
         Evident că am încercat să o fac să nu sufere.  Dar până va avea ea puterea de a influența pe alții și a-i face să aprecieze valoarea lucrului făcut din (și cu) suflet, trebuie mai întâi ea să știe să creeze și să valorifice fiecare lucrușor. Iar aceștia sunt primii pași...