sâmbătă, 15 februarie 2025

Tot acest timp - recenzie

Recenzia oficială... Kyle și Kimberly au fost cuplul perfect în liceu, dar când Kimberly se hotărăște să se despartă de iubitul ei chiar în seara petrecerii de absolvire, întreaga lume a lui Kyle se sfârșește – la propriu. Cei doi suferă un accident de mașină, iar când se trezește din șoc, Kyle rămâne cu o traumă cerebrală. Kimberly a murit. Nimeni nu va putea înțelege ce simte cu adevărat.
Dar asta până o întâlnește pe Marley, o fată care suferă, la rândul ei, după o pierdere cumplită, pentru care se consideră vinovată. Când drumurile celor doi se intersectează, Kyle găsește curajul să i se destăinuie. Pe măsură ce Kyle și Marley încearcă să-și vindece rănile unul altuia, între ei se dezvoltă niște sentimente mult mai puternice. Dar pe Kyle îl așteaptă un alt episod tulburător care îi va zdruncina liniștea pe care abia și-o recăpătase... Recenzia mea... Tot acest timp e o carte destul de tulburătoare. De altfel, conține zeci de întrebări profunde, care sondează mult diferitele fațete ale trăirilor umane, așa cum numai în tinerețe îți poți pune. E si normal, protagoniștii sunt foarte tineri, nu chiar adolescenți, la ieșirea din adolescență, la granița dintre adolescență și tinerețe.
E o carte in acelasi stil cu La cinci pași de tine (de aceeasi autoare, plus o colaborare cu alți doi autori) și Sub aceeași stea (de John Green). Conține un subiect delicat, personajul principal intră intr-o comă despre care evident că nu știe, prin urmare nici noi cititorii nu știm, decât mult mai târziu. Interesant e că in tot timpul cât el este in comă trăiește o poveste pe care o crede adevărată. Desigur, sunt câteva indicii (florile de cireș apărute toamna, durerea persistentă de cap), dar una peste alta, ca citior, ești destul de surprins, ca si eroul, de intorsătura evenimentelor. Mie mi-a amintit și de Dacă aș rămâne, o carte ecranizată, scrisă de Gayle Forman, in care eroina intră in comă , tot in urma unui accident.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.