duminică, 30 noiembrie 2014

de Sfantul Andrei

Am petrecut toata ziua alaturi de copii si de oameni dragi.
Fetele s-au jucat mult si au facut impreuna cu prietenii lor un spectacol pentru noi.
Sotul a tremurat de frig toata ziua. Deh! ziua lui nu a fost asa casnica ca a noastra, dar la sfarsit i-am indulcit-o si lui cu o felie mare de tort.
Am ascultat colinde.
Am cantat colinde.
Am vazut filmul Biblia,  dar m-a obosit reclama, exagerat de multa reclama, dupa parerea mea.
Am primit pe seara o iconita superba cu Sfantul Nectarie.
Bucurii mici, bucurii mari, clipe impreuna.
Fericirea e aici, bucurandu-te de tot ceea ce ai, nu cautand ceea ce nu ai sau nu vei avea niciodata. Trebuie sa imi repet mai des asta, pana voi reusi sa-i fac sa creada si pe cei din jurul meu.
Am spus de mai multe ori, dar vreau sa spun si aici:  La multi ani, Andrei! La multi ani, Andreea!
A plecat noiembrie cu toate ale sale. Eu il voi tine minte pentru piciorul rupt!
Bun venit, decembrie!!!
Saptamana usoara!



joi, 27 noiembrie 2014

Biblia - serialul ce da viata celei mai cunoscute carti

 Daca tot stau acasa si sunt la curent cu toate, vreau sa ma fac si utila, asa ca pentru astazi va recomand Biblia -  serialul ce da viata celei mai cunoscute carti din lume, indiferent de religia celui care o citeste.
Episodul pilot al serialului (despre care am aflat ca a mai fost difuzat la noi in Saptamana Patimilor, dar eu nu m-am uitat atunci la televizor, cum sunt convinsa ca multa lume nu se uita in acea saptamana, asa ca foarte probabil nu il cunosc multi) va fi difuzat pe canalul tv History, duminica 30 noiembrie, in seara de Sfantul Andrei.
Primul episod a fost urmărit de peste 13 milioane de telespectatori în Statele Unite şi este cea mai urmărită producţie de gen până la ora actuală. “Biblia” a fost nominalizată la trei categorii ale premiilor Emmy.  Serialul încearcã sã redea cele mai semnificative capitole ale Sfintei Scripturi, inclusiv călătoria lui Noe cu Arca, povestea lui Avram, Exodul, povestea lui Samson și Dalila, David si Goliat, dar și nașterea, moartea și învierea lui Iisus Hristos.
Prezentarea oficiala:

Serialul BIBLIA îi dă o nouă viaţă celei mai cunoscute cărţi. În loc să prezinte poveştile biblice prin prisma religiei, îi implică pe telespectatori în acţiune într-un mod inedit. Poveştile sunt spuse la persoana întâi, din punctul de vedere al eroilor sau ticăloşilor ale căror decizii au influenţat Vechiul şi Noul Testament.
De la Avraam la Moise, de la Noe la David şi apoi la Iisus şi Sfinţii Apostoli, surprindem încercările unor oameni reali care se confruntă cu probleme tangibile, într-un fel la care publicul modern se poate raporta. Dovezile istorice se îngemănează cu reconstituiri şi uimitoare efecte speciale care le sporesc impactul, precum şi cu incitante informaţii noi. Imaginaţi-vă cum au supravieţuit evreii în deşert... tehnologia din spatele praştiei care l-a ucis pe Goliat... cum arăta satul unde a crescut Iisus... chiar şi torturile folosite de romani împotriva "sectelor eretice".
Nu e doar cea mai importantă poveste spusă vreodată... ci şi cea mai mare aventură.
 
 Eu abia astept sa vad ecranizarea asta? Voi?
A vazut cineva filmul? Ce ne puteti spune?

luni, 24 noiembrie 2014

O luna pana la Craciun

Uitandu-ma la data din calendar, constat ca mai este doar o luna pana in seara de Ajun, insa, in jurul meu, nimic nu-mi aminteste de asta. Deocamdata.
La noi acum e un soare extrem de puternic, intreaga camera e scaldata in lumina lui. Nu stiu daca e si caldut afara, ca stau numai in casa, din cauza piciorului, dar de la fereastra se vede tare bine. Nici nu ai zice ca e o zi de toamna, cu atat mai putin printre ultimele zile de toamna. 
La noi noiembrie isi canta tare frumos ultima simfonie

Stiu ca in alte parti ninge sau e zloata, dar la noi aici parca e din alt film. Ieri era o vreme mult mai apropiata de iarna, demna de cele 3 grade ale termomentrului, dar astazi soarele acesta cu razele lui galbene si luminoase pe care si le strecoara prin toata cotloanele inimii, ma duce in confuzie...
Asadar, o luna pana la Craciun.
Deocamdata stam in casa si ne uitam la schi si patinaj artistic. Eu eram obisnuita sa ma uita mai mult in februarie-martie la patinaj, cand erau campionatele europene, mondiale sau, mai rar, cate o olimpiada. Acum am fost rasfatata zilele astea cu Campionatul Chinei, Cupa Rusiei, Trofeul Eric Bompard si inca nu s-a terminat, cred ca si saptamana aceasta mai este un campionat mare.
Ramanand tot in preajma televizorului, Diva da in fiecare zi cate un film avand ca  tematica sarbatorile de iarna. Deocamdata nu am apucat sa vad niciunul, dar anul trecut am vazut cateva tare dragute.
Pana una alta, prima data il asteptam pe Sfantul Andrei si 1 decembrie cu tot cu artificiile lui vestite.
O saptamana buna sa aveti!

vineri, 21 noiembrie 2014

Umor de sezon

Cu tot regretul că la noi încă plouă şi nu ninge, cum se întâmplă în alte părţi mai norocoase ale ţării,  vă delectez cu o glumă cu iz iernatic, numai bună pentru o zi de vineri:
*
Într-o dimineata de iarna, sotul si sotia ascultau ştirile de la radio în timpul micului dejun:
"Astazi o sa fie 8-10cm de zapada. Va rugam sa parcati masinile pe partea de strada cu casele numerotate cu numere pare, pentru ca sa se poata trece cu plugurile de zapada".
Sotia se duce repede si muta masina.
O saptamâna mai târziu, dimineata, mic dejun, radio:
"Astazi o sa fie 10-12cm de zapada. Va rugam sa parcati masinile pe partea de strada cu casele numerotate cu numere impare, pentru ca sa se poata trece cu plugurile de zapada".

Sotia iar se duce si muta masina pe partea respectiva.
O saptamâna mai târziu:
"Astazi o sa fie 12-14cm de zapada. Va rugam sa parcati....."
Si se întrerupe curentul.Sotia suparata si ingrijorata intreaba:
-Dragul meu, nu stiu ce sa fac. Pe ce parte a strazii trebuie sa parchez masina?"
Sotul cu o voce calda si întelegatoare, cum o au toti barbatii ce sunt însurati cu blonde, spune:
"-De ce nu lasi tu masina în garaj, de data asta?".


luni, 17 noiembrie 2014

Gândul de luni

Dumnezeu şi familia sunt acele mijloace prin care copiii se simt în siguranţă. (Pr. Evgheni Şestun, Familia Ortodoxă)

duminică, 16 noiembrie 2014

De noi depinde!

De noi depinde
sau cel putin...
asa ne place sa credem,
asa ne amagim.
Adevarul e ca depinde de noi si de inca 18 milioane de oameni.

O seara cu adevarat placuta va doresc, indiferent ce inseamna asta pentru fiecare dintre voi!

vineri, 14 noiembrie 2014

Jurnalul unei femei simple si o provocare

                                                                         Pentru astazi ...
                                                         vineri, 14 noiembrie 2014
                                                                    Afară ...
                                  A fost o zi frumoasă, cel puţin aşa s-a văzut de la fereastră.
În casă ...
e clad si bine. Nu ar strica un pic mai multă ordine, că puştoaica mică trece printr-o perioadă în care împrăştie în mod excesiv jucăriile, dar nu mă plâng..
Din bucătărie ...
am făcut ruladă cu dovleac, aşa şchioapă cum sunt...
Mă gândesc ...
că nici nu mi-am dat seama că am şi intrat în postul Crăciunului. Cum mănânc doar vegan, pentru mine nu e greu, din punct de vedere culinar. De acum urmează o perioadă tare draga sufletului meu. Putem spune că am intrat în linie dreaptă...
Imi doresc ...
să se încheie  cât mai curând campania electorală.  Parcă niciodată până acum oamenii nu au scos la iveală tot soiul de răutăţi gratuite şi nu au fost atât de intoleranţi şi de virulenţi unii cu alţii.
Ce mai mesteresc ...
incerc sa fac un decor de iarnă şi mi-ar plăcea să ştiu să fac aşa ceva
Citesc ...
Biblia. Nu mai citisem de mult timp din ea si acum mi-a venit aşa un dor.
Ascult ...
violoncelul Paulei. Se pregăteşte de examen şi exersează un pic mai mult  acum.
Imi place ...
că am învăţat să mă mişc fără ambele cârje.
Sunt recunoscătoare pentru...
putere şi răbdare.
Din locurile din care învăţăm ...
din loialitatea prietenilor şi dragostea lor. 
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii...
să petrecem clipe de relaxare împreună cu prietenii şi cu rudele, să mergem cu fetele la o aniversare...
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtășesc:
 cu două dintre personajele mele preferate: Ana si Elsa. De când a apărut filmuleţul acesta, cu cele două surori, fetele mele sunt fascinate şi le place foarte mult. La un moment dat, spuneau mare parte din dialoguri pe de rost.
 Şi pentru că şi pe facebok e mare nebunie acum cu o leapsa cu personaje din desene animate, m-am gândit să vă provoc pe câteva dintre voi ( Ana, Catrinel, Mihaela, Wish, ClaudiaCorina, Anca, Ina, Iulia , Iuliana, Marilena, Mariana, Valentina ) să publicaţi pe blogul vostru personajul care vă place sau care v-a sensibilizat în vreun fel. Evident, oricui îi place ideea, o poate prelua.
Stiu ca mai toate sunteti doamne foarte serioase, dar abia astept să văd cu ce personaj rezonează copilele din voi!
 Sa aveti un sfarsit de saptamână minunat!

miercuri, 12 noiembrie 2014

Amintiri...

Amintiri...
din alţi ani,
alte timpuri,
altă perioadă a vieţii
 
 

Oare und' se duc când se duc?

Braduti deliciosi

E încă toamnă şi frumos, deşi în ultimele ore soarele se cam joacă cu noi de-a v-aţi ascunselea.
Şi cu toate astea m-am gândit la brăduţi.
Chiar aşa.
Brăduți buni, delicioși, făcuți din aluat de pâine.
La mine aluatul de pâine are mereu o altă consistență şi un alt gust, pentru că îl îmbunătățesc întotdeauna cu ceea ce am în frigider şi mi se pare mie că se potrivește în acel moment, adică adaug: unt, lapte, ouă, smântână, ulei, diferite semințe.
Pe aceștia i-am făcut extrem de simplu, doar am asamblat biluțele de aluat în formă de brăduț.
Varianta acesta e de post, nici măcar față nu le-am dat, nu i-am uns la sfârșit cu ou bătut, cum se face de obicei, deoarece de ceva vreme am scos din alimentația mea produsele de origine animală. Şi chiar dacă pentru fete mai gătesc cu ele, acum am făcut pâinița aceasta să o pot mânca şi eu.
                    decorat aşa cum se cuvine, cred că poate sta cu mândrie pe o masă de sărbătoare sau         oricând între prieteni şi, mai ales, între copii
Brăduţul acesta, care după cum observ îmi deschide seria postărilor cu aer iernatic şi de sărbătoare, îl trimit cu multă bucurie să le facă poftă fetelor harnice de la claca pornită de Beatrice, pe care o îmbrăţişez cu foarte mult drag şi în cadrul provocării pornite de Cristina şi găzduită în această lună de către Mihaela.
Spor la lucru, hărnicuţelor!

marți, 11 noiembrie 2014

ibelieveinloveagain

Şi totuşi există iubire,
Şi totuşi, există blestem,
Dau lumii, dau lumii de ştire:
Iubesc, am curaj şi mă tem...
Am aflat de curând că în China cea cu 3 milioane de divorţuri doar în ultimul an, se face o campanie masivă împotriva divorţului. După toate ştirile, se pare că a devenit un flagel social.
Pentru că dragostea e mai mult decât o iluzie:


Şi acum am să vă provoc pe voi toţi, aici sau pe propriile bloguri, după cum simţiţi, să îmi spuneţi sincer: Cum vi se pare femeia din videoclip? Manipulatoare? Machiavelică? Vicleană? Înspăimântătoare sau doar speriată?
A devenit dragostea doar un clişeu? Altceva ţine doi oameni împreună? Merită căsătoria să lupţi pentru ea? Merită să apelezi la trucuri pentru a o păstra?
Aţi sfătui pe cineva să facă la fel?

luni, 10 noiembrie 2014

Noiembrie, luni...

 "Noiembrie , substantiv = A unsprezecea lună de oboseală."  Ambrose Bierce
Astăzi a fost o zi superbă de noiembrie, cu soare mult şi multă lumină, iar de la fereastră a părut chiar mai frumoasă de cum a fost.
Astăzi mi-am făcut o botină nouă, albă, frumoasă. Încă mă obişnuiesc cu ea.
Bucătăria e plină de struguri, prune, mere, gutui parfumate şi multe mandarine. Imi place amestecul acesta de: toamna şi iarna coboară-amândouă...
Mi-ar plăcea tare mult să reuşesc să fac zilele astea ceva de genul acesta

dar deocamdată nu-mi fac multe planuri, că mai mult trebuie să stau cu piciorul întins şi nici nu m-am învăţat încă să ţopăi cum trebuie.
Dar progresez...

Zile cat mai insorite!

duminică, 9 noiembrie 2014

Am calcat pe alaturi

După 12 ani de căsătorie, un pic mi-a plecat bărbatul de acasă că şi am călcat strâmb. Asta este, dintre noi doi eu am fost prima care am călcat pe alături. Recunosc!
Aiurea! Nu ştiam că e atât de dureros să calci stâmb!

Săptămâna trecută a debutat cu zile mai puţin fericite încă de vineri, când au luat copiii vacanţă.
Am plecat cu ei la bunici şi pe drum am luat amendă pentru că am depăşit limita de viteză. Abia mai târziu, uitându-ne la o filmare, am observat că, noapte fiind, nu am vazut ca abia atunci intrasem in localitate, si viteza inregistrata era din afara localitatii, ca in localitate au recunoscut si politistii ca aveam 60 la ora. Urmeaza contestaţia, alte drumuri...
Apoi toată ziua de sambata mezina a vomat intr-una. Alergie la Nurofen, ghinion. Il dadusem pentru un pic de febra pe care o facuse. Ea care mai luase până atunci, a făcut brusc o sensibilitate tare urâtă, culminată cu schimbarea medicatiei de la care a facut extrem de multe bube (deşi şi ăla era banalul Panadol, pe care îl mai luase de o mulţime de ori) si totul s-a lasat cu o vizita la urgente.
Toata saptamana sotul a fost pe antibiotic, a fost mai bolnav decât în ultimii 20 de ani. Nu-i trecea cu nimic. Până la urma a fost nevoie de injectabil.
La ieşirea din servis a facut pana.
Intr-o parcare, parcata fiind, a intrat altcineva  cu maşina in maşina noastra.
Banca ne-a virat cu 5 zile mai târziu banii de salariu.
Iar in noaptea de joi spre vineri (deşi aveam toate bagajele făcute să merg şi eu după soţ şi fete), la ora la care acum 15 ani mi-a murit bunica care m-a crescut, m-am trezit aşa din senin, m-am dat jos din pat şi mi-am rupt piciorul.
Iar toate astea, într-o singură săptămână. Încerc să-mi impun să nu cred că există zile negre, săptămâni negre, ani negri...

Nu trebuie să-mi fie dor de dânsul,
Nu trebuie... şi totuşi îmi e dor.
Sunt versurile mele preferate, dintr-un poem extrem de frumos şi de sensibil al Leonidei Lari.
O foarte bună prietenă a venit şi mi-a spus: La ce te aşteptai. Doar e toamnă!
Nu trebuie să-mi fie frică de dânsa,
Nu trebuie... şi totuşi...

Jurnalul unei femei simple

Pentru astazi (data/ora): 9 noiembrie 2014
Afara: e soare si foarte frumos. Atat de frumos ca toti trasnitii ies la plimbare, iar unul dintre ei tocmai mi-a lipit o guma pe geam. Am constatat chiar acum cand am deschis fereasta sa-mi intre in casa aerul caldut al toamnei.
Ma gandesc: la cat de multe lucruri de e dat sa ducem.
Din locurile de unde invatam: de la oamenii pe care viata ni-i tine mereu aproape.
Sunt recunoscătoare pentru: puterea de a accepta fiecare lucru asa cum vine.
Din bucătărie:  prajitura cu mere si bezea si cozonac pufos.   
Citesc: mai mult ca inainte.
Ceea ce astept (sper): sa  fie ziua de luni usoara si sa primesc curand un pachet.
Ce mai mesteresc: nimic. Doar ordine printre lucruri, deocamdata.
Ascult: violoncelul nostru.
În casa:  suntem toti impreuna.
Azi: am ras mult de toate cate zice mezina. E tot mai isteata si mai spontana. Radem tot mai mult cu ea si povestim tot mai multe lucruri impreuna. Sambata de dinainte de vacanta asta scruta, m-a surprins spunandu-mi ca vrea sa mergem numai noi doua undeva, sa avem doar noi un moment al nostru. Creste puiul meu!
Saptamana care a trecut:  a fost foarte interesanta si plina de neprevazut.
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii: au fost toate date peste cap.
Saptamana viitoare: astept sa fie mai buna decat precedenta :)

Zi minunata sa aveti!

luni, 3 noiembrie 2014

Prima petrecere de Halloween

Bine v-am gasit in noiembrie!
Nici nu ştiu când zboară timpul acesta; cu bune, cu mai puţin bune, aproape a trecut toamna, dar, ce spun eu, aproape ca trecut anul. Deja a venit noiembrie. La noi a venit cu timp destul de însorit şi senin ziua, dar foarte rece dimineaţa şi seara, cu o viroză urâtă şi cu vacanţă. Yupiiii!!!
Dar înainte de vacanţă a fost nelipsitul (de câţiva ani încoace) Halloween.
Anul acesta nu i-am acordat nicio importanţă, nu am făcut nimic special pentru el şi nici nu am participat cu fetele la diferitele manifestări din oraş şi, mai ales, din centrele comerciale. Că acum, să fim serioşi, la ce e bună o sărbătoare, dacă nu cumperi nimic şi nu rotunjeşti veniturile marilor şi micilor afacerişti.
La grădiniţă, însă, mezina a avut primul ei Halloween.
Evident, mică şi frumuşică ca o păpuşică cum e, nici nu a vrut să audă de costum de vrăjitoare. Am fost surprinsă că doamna educatoare a reuşit să îi dea totuşi o măscuţă, că nu-şi luase de acasă, deşi ale noastre erau, dar le dusesem la grădiniţă pentru alte necesităţi. 
                                  se pare că a făcut parada costumului
 
                                    si s-a lăsat vrajita de către colegele ei
                   iar la final i-a servit pe toţi, că tot e toamna, cu o gustărică sănătoasă: miez de nucă.
                 Pe voi vă servesc cu un dulce virtual, că tot am intrat în luna mulţumirii,
                               pentru care vă învit, nici nu se putea altfel, într-un decor adecvat.
 
 
 
Zile frumoase, dragii mei!

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.