Final de aprilie

 O, Doamne bun, nici nu-mi vine să cred că aproape e mai. 

Aprilie a fost o lună bunișoară  cu noi, dar a trecut ca un vis

Totuși a rămas în memorie pentru câteva lucruri: 

♥ am aniversat-o pe Georgia, mezina familiei care a împlinit 16 ani. 
♥ am sărbătorit Paștele si am reușit să mergem de Florii acasă.

♥ mi-am revăzut câteva prietene de suflet și am putut sta la o poveste.

♥ am aniversat un bun prieten și cumătru care a împlinit 50 de ani,

♥ m-am implicat ca profesor voluntar la Olimpiada națională de limba si literatura română.

am sărbătorit ziua cărții.

♥ am avut vacanță și ne-am bucurat de ea. 
♥ am pierdut o prietenă. 

La voi cum e? Îl asteptați pe mai sau ați mai vrea să dureze aprilie?

Project Hail Mary - recenzie

 Project Hail Mary - Proiectul Hail Mary - carte si film. 

Cartea este un roman științifico-fantastic care a fascinat încă de la apariție, în 2021. 

Project Hail Mary este scrisă de Andy Weir și, așa cum spuneam, a cucerit publicul încă de la început, fiind câștigătorul secțiunii Readers Favorite Scince-Ficton (2021) al platformei Goodreads și al premiului Hugo pentru cel mai bun roman în 2022. 

Același Goodreads rezumă astfel: „Ryland Grace e singurul supraviețuitor al unei misiuni disperate pentru salvarea omenirii. Doar că el nu știe asta. Nu-și amintește nici măcar cum îl cheamă. A dormit foarte, foarte mult timp, la milioane de kilometri depărtare de casă, alături de două cadavre necunoscute. Pe măsură ce începe să-și amintească fărâme din trecut, misterul misiunii sale se recompune ca un joc de puzzle.

Timpul însă nu e de partea lui și, ca să evite o catastrofă, trebuie să rezolve o enigmă științifică de proporții epice – și să salveze specia noastră de la extincție. Cu alte ființe umane aflate la ani-lumină distanță, trebuie s-o facă singur. Sau poate cu un aliat absolut neașteptat.”

Romanul, care e mult mai cunoscut după coperta de anul acesta cu Ryan Gossling pe ea - cel care dă viață personajului pe ecran - urmărește două povești, fiecare spusă cronologic, una de la bordul navei, unde Ryland Grace se trezește singur fără a-și  aminti identitatea sau situația în care se află, și una din trecutul personajului care arată evenimentele anterioare lansării navei Hail Mary (Ave Maria). 

Deși cele două planuri se împletesc până la final, povestea nu e greu de urmărit.

Mi-a plăcut  și suprapunerea asta a inițialelor - Ryland Grace - Ryan Gossling - probabil cei de la casting s-au distrat un pic atunci când au ales actorii pentru film. 

Cartea este scrisă de același autor ca și Marțianul, prin urmare, dacă ați fost fani, nu veți fi dezamăgiți, dacă nu ați fost fani, nu veți fi dezamăgiți :)))

De altfel, alte cărți cu aceeași temă ar putea fi: Marțianul & Artemis de Andy Weir, Odiseea Spațială de Arthur C. Clarke, Amintiri in trecutul Terrei de Liu Cixin, seria Fundația de Asimov. 

Alte filme:  Marțianul (2015), Interstelar (2014), Star Wars, Războiul stelelor (începând din 1977 si până în prezent), Star Trek (din 1966 si tot până azi încă mai fascinează si se filmează tot felul de ecranizări), Odiseea spațială 2001 (încă din 1968), Figuri ascunse (2016), Apollo 13 (1995), Primul om pe lună (2018) - tot cu Ryan Gossling, Gravity Misiune în spațiu (2013), Gunoierii spațiali (2021), Wall-E (2008) & muuuuulte altele. 

Oricum, în toate, deși tema mare e spațiul, călătoria spațială și lumea pe care spațiul o ascunde, toate, inclusiv cea de față, abordează si teme ca prietenia, prietenia neobișnuită, lupta pentru supraviețuire,  puterea speculației, creativitatea, educația.

Spor la citit & vizionare plăcută!

La duminica Tomii

Toma Necredinciosul de Caravaggio

 "De două mii de ani ne purtăm prin lume cu Toma de mână şi nu ştim prea bine de ce i se spune Geamănul şi prea târziu ne dăm seama că-i suntem deopotrivă. Frate de necredinţă şi îndoială, de înfrigurare şi aşteptare, de cutremur şi îngenunchere, el rămâne obsesia nostră perpetuă şi întruparea neputinţei noatre de a accepta Bucuria dintr-odată şi fără echivoc". 

(Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania)

Astăzi Biserica a rânduit să fie sărbătorită duminica Tomii, cea în care ne amintim de îndoiala, de necredința, de incredulitatea Sfântului Apostol Toma, dar și de încredințarea lui fără echivoc că Învierea a avut loc, de marea lui Bucurie. 

Să aveți o duminică caldă și frumoasă, fără nicio urmă de îndoială în sufletul vostru! 

Amintiți-vă: „Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut”

Numai Bucurie!

Hristos a înviat!

Ouă roșii

         La noi e ajun de sărbătoarea Floriilor, dar la vecinii noștri catolici și reformați, e ajunul Paștelui. Prin urmare, am tot văzut modele de ouă roșii și coșulețe pregătite de sărbătoare și postate cu drag pe facebook spre admirația rudelor, prietenilor i spre invidia celor mai puțin talentați sau care nu au avut atât de mult timp să se joace. 

    

            Mie îmi plac mult ouăle roșii și mereu caut modele de vopsire, vopsele rezistente și câte altele. Îmi plac mult ouăle încondeiate,închistite sau scrise  (cum se spune în unele zone), din care am colecționat multișoare deja, dar  în viața de zi cu zi, de ciocnit, nu le folosesc pe acelea, că nu mă lasă sufletul, ci folosim modele simple, fie într-o singură culoare, fie cu model extrem de simplu de trifoi sau alte frunzulițe prinse in ciorap. 

            Îmi amintesc că într-un an, căutând tot așa idei de decorare pentru ouă, am găsit într-o revistă (că eram prin 2003-2004 și nu eraau in vogă blogurile i nici netul nu explodase) o rețetă de a le colora cu hârtie creponată. 

Îmi amintesc că au ieșit foarte bine, au fost vesele și haioase, că am folosit culori diferite de hârtie, iar culoarea a rămas fixată pe ouă, nu s-a luat de pe ele. Pe de altă parte, au fost un pic cam pale pentru gustul meu, că mie îmi plac ouăle care sunt lucioase și au o culoare destul de tare. 

Deși acum 16 ani, în anul în care am născut-o pe Georgia, din dorința de a ieși mai roșu închis, am pus prea multe frunze de ceapă, că așa le-am făcut în anul acela și au ieșit negre. No, mai pățești :)))

Aici am pus câteva din modele noastre de anul trecut. 

            

1 aprilie

 Au trecut deja primele 3 luni din anul acesta, primul trimestru. Nu e vreme de bilanț, deși martie chiar a fost o lună semnificativă pentru noi, care m-a provocat un pic să ies din carapacea mea. Nu spun că m-a învățat ceva, deși mi-a descoperit unele lucruri. Dacă mi-e dor de ceva din luna martie, mi-e dor de perioada în care mă trezea lumina naturală. Acu, cu trecerea la ora de vară, incă sunt buimacă dimineața. Zilele astea m-am trezit tare greu. Abia aștept să vină iar zilele în care mă voi trezi natural. 

1 aprilie - Ziua păcălelilor, ziua păsărilor, ziua tatălui socru, al bunicului fetelor mele. Prin urmare, la noi în familie ziua aceasta nu trece niciodată neobservată. Și evident, cum lucrez cu copiii, nu prea  are cum să treacă neobservată. 

Au mai rămas puține zile până la Florii, până la Paște. Mi se pare că încet-încet tot orașul intră în atmosfera aceea unică, de neuitat, plină de taină și de speranță... Ajută mult și că vecinii noșrti maghiari, care nu sunt puțini în orașul nostru, au trecut deja de Florii și sunt mai aproape de sărbătoarea Paștelui. 

Ce fac zilele astea?

• mă bucur de primăvară
• primenesc florile
• curățenie - după putere și după cât îmi permite timpul, programul. Mai mult mă aez pe decorat și arnjat casa, dar nu mă pot abiține nici de la o curățenie minimă. Sunt conștientă că atunci când va învia, Domnul nu se va uita la ferestrele mele, și totuși... nu mă pot abține. 
• merg cât pot de des la slujbe, la denii.
• caut idei creative - îi place să caut idei diferite din perioada asta pascală, chiar dacă sunt conștientă că nu le pot folosi pe toate. 

    Și chiar dacă mă inspir doar parțial pe alocuri, îmi place mult să adun idei/ rețete/ ponturi despre:

-ouăle roșii

-rețete de mâncare, în special de drob, ouă umplute, pască. Nu mă satur să citesc tot felul de rețete noi, deși aici a o rețetă de pască fărăr aluat pe care o aplic mereu. Ce aduc nou în unii ani e că fac și mini-păscuțe sau păscuțe-brioșe.

-rețete de prăjituri sau cozonac nu prea caut zilele astea. Pentru mine la Paști doar pasca e importantă, e esențială. De restul prăjiturilor mă pot lipsi. 

-prepararea mielului

-aranjarea mesei. 

Mă rog, preocupări din astea a zilele astea de început de aprilie.

La voi în casă cum e?