luni, 6 decembrie 2010

mustrare

Am primit mustrare. Deocamdată verbală.
Aseară, în timp ce eram prinsă între un schimbat de scutec şi o conversaţie cu prinţul consort, cea dintâi a mea născută a venit să îmi ceară apă. Deşi de obicei am atenţia distributivă şi distribuită uniform oriunde trebuie, nu am recepţionat informaţia si, prin urmare, nu am executat-o.
Dar a venit foarte serioasă şi a insistat:
Te-am rugat frumos să-mi dai apă!
Poftim! Imi cer scuze!
Multumesc!
Şi a continuat cu mutriţa cea mai serioasă posibil: Te iert, dar să nu se mai repete!
Sper şi eu! Nu promit...

2 comentarii:

  1. nu e rea mustrarea verbala, mai ai putintica rabdare si vei primi si scrisa!

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.