luni, 30 iunie 2014

Nevasta mea e o lenesa mincinoasa

 Am găsit pe grupul Sindicatului din învăţământ (FSLI) un articol tradus de pe blogul lui Smith de Ville, scriitor si bloger american. Textul este extrem de actual si de aplicabil pentru invatamantul romanesc, chiar dacă e destul de lung. Eu recunosc că m-am regăsit în el.


Nevasta mea e o lenesa mincinoasa
E ultima zi de scoala pentru nevasta mea lenesa si mincinoasa. Ea sustine ca profesorii inca mai trebuie sa mearga la munca, dar nu poate fi adevarat. Profesorii muncesc doar cand sunt copiii la scoala. As vrea sa recunoasca odata ca de fapt nu e profesor. Scoala incepe pe la 9:00 si se termina la 15:45. Ea pleaca de acasa la 7:00 si are de mers doar 15 minute pana la scoala unde "preda". Vine acasa pe la sase, sase si jumatate seara. Uneori si mai tarziu. Ce-o face in tot acest timp?
Dupa cina munceste la "planuri de lectii" si "fise de lucru". Din ce povesteste ea, sistemul de notare si evaluare pare asa de complicat ca trebuie sa fi fost creat de Rubik. Nu ma las pacalit. Cred ca foile pe care le tot completeaza sunt de fapt foi de pariuri si ca ea e un parior inrait, ceea ce ar explica de ce nu suntem bogati.
Pe la 10 sau 11 seara vine in pat si pretinde ca e extenuata. Se poarta de parca a preda pentru 24 de elevi, din care unii au probleme emotionale semnificative, e mai obositor decat o slujba adevarata. Pe cine crede ca pacaleste? Daca e cu adevarat profesor, cat de greu poate fi sa notezi o lucrare de clasa a 2 a? Chiar trebuie sa verifice in fiecare lucrare rezultatul lui 4x5?
Pentru ca e asa de lenesa, sotia mea nu lucreaza "pentru scoala" sambata, dar petrece jumatate de duminica pretinzand ca face acest lucru.
Am o slujba adevarata si nu merg nici la jumatate din "sedintele" la care merge sotia mea. Multe din ele, pretinde ea, sunt axate pe discutarea rezultatelor testelor, noi tehnici de testare, testarea testului, simularea testului, etc. Unele din "sedinte" au loc in timpul programului, cand ea ar trebui sa "predea". Aceste "sedinte" sunt gandite de vreun functionar bine platit care are niste responsabilitati obscure pe care nu le cunoaste. La sfarsitul acestor "sedinte" se ajunge mereu la concluzia ca profesorii din scoala sotiei mele nu petrec suficient timp predand. E prea ilogic ca sa fie adevarat, de aceea stiu ca sotia mea minte.
In plus, ea nu se mai satura de astfel de "sedinte'. E chemata adesea si sa reprezinte scoala in "comitete", pe motiv de diversitate. In consecinta sta peste program sa discute probleme legate de "scoala" si de "predat". Cand o persoana are un job asa usor n-ar trebui sa se planga de numarul sedintelor!
Ar trebui sa fie fericita ca nu are o slujba adevarata. In meseria mea, care necesita multe ore de lucru in unele zile, de cate ori am nevoie de hartie sau pixuri merg la depozit si imi iau. Daca mi s-ar spune sa-mi cumpar singur consumabilele as rade si le-as spune sa se care. Asa e o slujba adevarata. Dar sotia mea cheltuieste sute de dolari in fiecare an scolar pe consumabile. De cate ghiozdane si calculatoare de buzunar are nevoie o femeie? Dar ea spune ca sunt pentru elevii care nu-si permit. Pe bune? Elevii sunt precum clientii, eu nu cumpar consumabile pentru clientii mei. Ar fi o prostie.
Vara aceasta, scoala unde sotia mea pretinde ca e profesor se renoveaza. Asa ca li s-a cerut tuturor profesorilor sa stranga lucrurile pe care le au prin clase si sa le depoziteze. Se ofera si spatiu de depozitare, dar numai pentru obiecte ce pot rezista 3 luni intr-un conteiner ce sta in plin soare. Tot de se poate deteriora...e responsabilitatea "profesorului". Serios, ce companie ar cere angajatilor sa depoziteze lucrurile firmei din cauza renovarii? Dar ea...deja a inchiriat un spatiu de depozitare, pe banii nostri.
Si ultima dovada ca lenesa de nevasta-mea e o mare mincinoasa. In ciuda tuturor asa ziselor greutati pe care pretinde ca le intampina cu elevii la scoala, nevasta mea vorbeste depre ei cu apelativul "copiii mei". Peste o saptamana va incepe iar sa se planga cat de mult ii lipsesc "copiii ei" pe perioada verii. Chiar si cei care "inprumuta lucruri fara sa ceara" sau cei care " infrumuseteaza" adevarul, in ciuda evidentelor.
OK, poate ca nevasta mea nu e o lenesa si o mincinoasa. Poate e doar sarita de pe fix.

5 comentarii:

  1. super tare!desi nu ma regasesc in sistemul de noatre, caci la liceu se pare ca e mai usor sa evaluezi, nefiind calificativele la mijloc!in rest, hartii cart se poate de multe, mai ales cand esti si direginte!Doamne ajuta, sa fim sanatosi!Ramane profesia care imi place cel mai mult!

    RăspundețiȘtergere
  2. Oooo daaa! Anul acesta si mie mi-au lipsit copiii mei... mult de tot! :)
    Foarte fain articolul!

    RăspundețiȘtergere
  3. Chiar fain scris şi din păcate chiar sunt mulţi cei ce cred că profesorii au o viaţă prea uşoară. I-am contrazis de multe ori, dar pe puţini am reuşit să-i conving că nu este deloc aşa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Chiar fain scris şi din păcate chiar sunt mulţi cei ce cred că profesorii au o viaţă prea uşoară. I-am contrazis de multe ori, dar pe puţini am reuşit să-i conving că nu este deloc aşa.

    RăspundețiȘtergere
  5. M-am distrat copios citind textul...si da intr-o pauza de "stat cu laptopul in brate" ...pentru ca atunci cand nu corectez lucrari(slava Domnului ca nu mai fac planuri de lectii desi in primii ani faceam plan de seminar...imi era mai usor) completez tot felul de formulare de evaluare, rapoarte stiintifice, cereri de granturi etc etc. Hartogariile devin din ce in ce mai complicate pe masura ce cresc si copiii...:) Din pacate temele unui dascal nu se termina niciodata...vacanta placuta!

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.