Crăițe.

 

O toamnă parfumată și înmiresmată ca parfumul acestor crăițe și flori de toamnă târzii, asta vă doresc și vouă și mie. Eu iubesc crăițele. Dintotdeauna le-am iubit.

Îmi amintesc de copilăria mea la țară, când nu vedeam prea multe flori, doar pe alea pe care le puteam cultiva în grădină. Mă rog, grădina noastră și-a vecinilor.

Noi nu aveam crăițe în grădină, dar de câte ori le vedeam  mi se păreau nespus de frumoase și de-a dreptul fascinate.

Acum le avem și-n grădină și-n ghiveci. 

Noi aveam în schimb gladiole și ochiul boului de toate culorile, că acelea erau florile preferate ale bunicii mele. 

Și poate cu mai mult soare să fie zilele ce vor veni, că la noi stă ascuns de câteva zile după o perdea groasă de nori și ceață deasă

Mai multe gânduri de-ale mele  găsiți   aici,  aici si  aici