duminică, 17 mai 2009

dorul

Pentru că tati de îngerică e plecat la mare, noi suntem cu gândul la el şi la valurile la care sperăm să ajungem şi noi , dar când se mai încălzeşte apa.


3 comentarii:

  1. Dorul...e semnul iubirii...măsura ei...hrana ei...prelungirea ei ca un curcubeu între inimi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Intr-o colecţie intitulată simplu "Gânduri", de Antoine de Saint-Exupery, publicata in 1985, la Ed. Albatros, am găsit urmatoarea afirmaţie:

    " Dorul de dragoste este dragoste. Pentru că nu ai putea dori ceva ce nu ştii ce este.
    Dorul, regretul, melancolia dragostei valorează mai mult decât pacea unei turme căreia îi este străina dragostea."

    RăspundețiȘtergere
  3. da, aveti dreptate amandoi , asa este, desi prefer oricand dragostea.

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.