marți, 23 septembrie 2014

Ziua de ieri

Ieri dimineaţă m-am trezit la 6 şi un pic, am pregătit hăinuţele fetelor  şi pijamaua celei mici pentru grădiniţă, iar eu am luat un taxi şi-am mers într-un suflet la oncologie, să fiu acolo înainte de 7 jumătate, să apuc să fac radio şi apoi să merg la lucru  până la 8.00.
Săptămâna aceasta fac sau ar trebui să fac radioterapia dimineaţa, că aşa e modelul, o săptămână dimineaţa şi una după amiaza.
Când merg la radioterapie trebuie să fiu curată, spălată doar cu apă şi săpun, fără produse care conţin chimicale şi necremuită. Nu se admite niciun fel de cremă, nici măcar crema pentru arsuri. Foarte important e să nu fii transpirat (motiv pentru care ridic dealul pe care e situat spitalul destul de încetucu-legănat atunci când sunt după-masa programată şi cu taxi-ul când sunt dimineaţa) că te arzi. La propriu.
Cum am ajuns acolo am stat şi am aşteptat un pic până a venit asistentul care îmi face procedurile şi am aflat că aparatul e stricat, dar că se va repara curând. Asta e, ghinion am zis, se mai întâmplă, nu am stat să filosofez prea mult că nu aveam timp şi de acolo am mers val-vârtej la lucru. Între 9 şi 10 am avut o fereastră şi iar am luat taxi-ul spre spital. Între timp, aparatul a mers preţ de o persoană, după care şi-a luat o pauză. Lungă...
De la spital iar val-vârtej pe jos spre servici. La 13.00 am terminat orele şi am venit acasă pe o ploaie torenţială, am fugit la şcoala fetiţei să o iau cu umbrela, apoi am luat troleul si la 15.00 am avut programare cu ea la dentist. De la dentist am luat-o şi i-am predat-o soţului, care între timp a mers să o ia şi pe cea mică de la grădiniţă, apoi am mers din nou la oncologie, că aveam programare la 16.30. Evident, aparatul nu funcţiona nici acum, dar de data asta era pus un afiş care spunea că pacienţii vor reveni în 23.09 în conformitate cu programările făcute. A treia oară am coborât mai încetucu dealul, că nu mă mai grăbeam.
Astăzi dimineaţă, la 7 trecute fix,  coboram deja din taxi. Bineînţeles, aparatul încă nu funcţionează. Voi fi sunată când se va milostivi de timpul şi finanţele mele.
 Şi până acum, serios că a mers totul ca la carte.

12 comentarii:

  1. Vreau sa-ti transmit un gand bun! O sa fie bine!
    Flori

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult, Flori, draga. Apreciez.

    RăspundețiȘtergere
  3. uf, romania!!!! va fi bine, cu ajutorul Domnului!

    RăspundețiȘtergere
  4. Of, iubito....
    In privat e scump rau? Iti tb multe sedinte?
    Te imbratisez!

    Stefi

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu de cate ori se intampla asa ceva la inceput ma enervez dar apoi descopar un motiv, poate corpul tau avea nevoie de o pauza de 2-3 zile. Totusi zic sa suni tu:) zilnic, sa nu astepti telefonul lor. Te imbratisez tare tare:*

    RăspundețiȘtergere
  6. Te imbratisez si eu!
    Imi pare rau de ce ai patit, dar eu stiu ca tu poti trece peste "zadarelile" astea ale vietii cu zambetul pe buze. Te pupacesc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai incredere ca le-a asezat Doamne-Doamne pe toate asa cum trebuie, chiar si atunci cand i-a dat o pauza aparatului :)
    O sa fie bine. Te pup, mamica curajoasa!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ana, aparatele cred ca se strica peste tot in lume, chiar daca nu asa de des ca la noi. Multumesc de gandul bun.

    RăspundețiȘtergere
  9. Stefi, nu stiu daca se fac si in privat, nu am auzit. Nici nu mi-am pus problema, deocamdata.

    RăspundețiȘtergere
  10. Anca, pana la urma au sunat ei. Oamenii nu sunt chiar asa indiferenti, chiar daca tehnica nu-i ajuta.

    RăspundețiȘtergere
  11. Catrinel, si eu te imbratisez cu ult mult drag!

    RăspundețiȘtergere
  12. Iuliana, multumesc din suflet. Sigur va fi bine.

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.