vineri, 5 decembrie 2014

In ajun de Mos Nicolae - un altfel de jurnal

Astăzi mi-am dat seama ca scriu împreună cu voi jurnalul  unei femei simple de mai bine de un an şi tot astăzi mi-am dat seama că mai am o aniversare.
Astăzi împlinesc un an de la prima chimioterapie. Da, o altfel de aniversare, una de care m-as fi putut lipsi cu plăcere.
Aşadar:  Un an de cancer, un an şi-o zi.
Anul trecut am aflat în 4 decembrie, iar în 5 începeam deja chimioterapia şi hormonoterapia. A venit ca valul.
Anul trecut pe vremea aceasta începeau medicamentele să îşi facă efectul şi tot ce îmi amintesc e că mă rugam să adorm, să nu mă mai doară nimic, să nu simt nimic. Fusese o zi grea, în care am plecat de la 7 dimineaţa în spital, am stat acolo toată ziua şi abia pe la 5 venisem acasă. Mi-aduc aminte că am plecat cu fetele la dansuri şi acolo au început să se instaleze primele efecte. Din seara de ajun nu îmi amintesc mare lucru, nu ştiu când şi-au făcut fetele cizmuliţele, când s-au pregătit pentru Moş, nu ştiu decât că nu îmi doream să le sperii, nu doream să simtă nimic diferit.
A fost însă diferit.
Cancerul nu poate să treacă peste tine şi să rămâi la fel. Efectiv nu poate.
Cancerul poate că a devenit un lucru comun, o boală pe care o au, din nefericire, tot mai mulţi oamnei, dar nu e o boală simplă. Cancerul nu, NU este o răceală!
Cancerul nu doar se instalează într-un  organ sănătos şi roade-n el ca şi cariul în lemn, cancerul se culcuşeşte adânc lângă inimă, se aciuează în cele mai ascunse cotloane ale minţii. Poţi scoate cancerul din trup, dar va mocni multă vreme în ungherele sufletului şi va ţine ascuns în el germenele neliniştii.
Cancerul schimbă trupuri.
Cancerul schimbă suflete, schimbă relaţii, schimbă vieţi. Unele în mod ireversibil.
Nu cred însă că anul acesta am devenit mai bună decât eram, mai puternică, mai atentă, mai credincioasă, mai sensibilă, mai optimistă, mai pesimistă...  Nu mi-am schimbat felul de a fi, de a gândi, de a mă comporta. Pe scurt, nu cred că m-am schimbat în niciun fel, cel puţin nu sufleteşte.
A rămas însă o teamă, o teamă pe care prudenţa nu vrea să lasă să plece, o teamă care vine din conştientizarea şi asumarea faptului că duşmanul e puternic şi viclean. O teamă care îi ţine şi pe ceilalţi în stare de alertă. Un exemplu recent care îmi vine acum e că atunci când un om obişnuit îşi rupe piciorul niciun medic nu se gândeşte  prima dată, în mod normal, la cancer. Dar poate că suflatul acesta în iaurt nu e chiar un lucru rău.
Anul acesta însă mi-a consolidat cel puţin două lucruri  pe care le ştiam teoretic, dar pe care practic nu le mai probasem la intensitatea aceasta.
Primul e confirmarea unui citat care îmi place tare mult: Un cuplu de succes este ca un pliculeţ de ceai, îţi dai seama de ce poate în momentul în care îl pui în apă fierbinte.
Iar al doilea e conştientizarea faptului că Dumnezeu mi-a pus lângă mine mulţi oameni minunaţi, gata oricând să mă prindă când voi cădea. Oameni pentru care sunt cu adevărat recunoscătoare.
Şi iar vin cu un exemplu recent, cu o persoană apropiată mie, care îmi vrea binele, care poate să se sacrifice pentru binele meu. E într-un ton mai glumeţ, dar asta nu schimbă cu nimic din cele ce am afirmat până acum, doar le nuanţează.
Discuţie cu mezina:
Crezi că moşul îţi va pune în cizmuliţe ciocolate delicioase? întreabă ea.
Sper.
Dar ştii că doctorul ţi-a spus că nu ai voie  să mănânci dulciuri?
:(
Nu-i nimic! Le mănânc eu pentru tine!

Seară frumoasă, dragii mei! Să primiţi ce vă este de folos!

22 de comentarii:

  1. Pe mine m-ai lăsat fără grai! Te admir, ești foarte-foarte curajoasa...
    Puiuța mica a fost scumpă de tot, cum s-ar sacrifica ea pentru tine. Va doresc numai bine tuturor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ea e gata oricand de sacrificiu, mai ales cand e vorba de ciocolata :)))

      Ștergere
  2. Tare as fi vrut ca acest an de jurnal sa fi sarbatorit si altceva mult mai placut fara suferinta,dar noi simpli mortali nu putem face nimic pentru a schimba. Insa cred-ca ai devenit mai puternica decat inainte, mai curajoasa si te-ai inbogatit in virtuti. Si desi poate parea macabru ce iti spun si poate nedrept ...Parintele Arsenie Boca cind il intrebau despre cancer el le raspunde "Ca-n-cer daca le desparti vezi ca suna altfel". Sunt sigura ca vei trece cu bine peste toate si te vei vindeca dar totodata sunt sigura ca te-ai apropiat si mai mult de cer si esti mult mai placuta lui Dumnezeu si tot El iti va trimite si vindecarea nu doar fizica ci si spirituala si te va scapa si de frica ce te maninca pe dinauntru. Te imbratisez draga mea noi suntem cu tine, curaj mai departe si Maica Domnului impreuna cu Sf. Nicolae si ceata de ingeri sa iti fie ocrotitori si mijlocitori. Iar scumpelor tale bombonele multi pupici pe obrajori, sanatate si cizmulite pline de dulciuri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca-n-cer suna atat de inaltator, dar eu tot vreau sa mai raman aici pe pamant o vreme. Doamne-ajuta sa fie bine!

      Ștergere
  3. Nu stiu ce sa spun... nu stiu daca exista ceva de spus care sa fie potrivit, dar nu am vrut sa trec asa in tacere fara sa stii ca am fost pe aici, fara sa stii ca mereu ma gandesc la tine.
    Minunat citatul si este atat de adevarat!
    Ce draguta-i ... Masha :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Catrinelule.
      Masha tot Masha ramane, nu se dezminte.

      Ștergere
  4. O intrebare oarecum asemanatoare imi puneam eu zilele trecute .... daca boala schimba.... Este atat de adanc ''raspunsul'' la intrebare incat doar incercand cateva idei te conduce la o adevarata discutie filozifica....
    Tu esti o femeie puternica si te admir ! Sufletul sa-ti ramana puternic si va invinge corpul ....
    Masha e o scumpa cu simtul ei inocent de sacrificiu ;) !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu ce sa zic... Cred ca la vartsa noastra, boala nu te mai schimba, cred ca boala te arata asa cum esti.

      Ștergere
  5. Cert e, ca nu esti o femeie simpla!Dumnezeu te-a cladit intr-un fel si poate incercarile prin care treci trebuie sa fie pentru noi un exemplu de curaj, de rabdare si dragoste! Imi doresc din tot sufletul sa te insanaotsesti ca sa te bucuri de viata ce ti s-a asternut in cale, de oamenii buni pe care ii ai langa tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu ma bucur din toata inima. Nu stiu ce m-as fi facut fara atatea suflete dragi alaturi.

      Ștergere
  6. Draga mea draga, te imbratisez si sper ca teama sa dispara sau sa se transforme in consienta odata cu trecerea anilor. Eu cred ca schimba mult o boala, in primul rand in tine dar si in cei din jur. Asa de firesc scrii despre boala si despre toate incat toate lucrurile grave par mizilicuri si cele banale par mari, nu cancerul nu e o gripa si tu nu esti o femeie oarecare. Sa dea Domnul sa primesti sanatate in fiecare zi, in fiecare saptamana, in fiecare luna, in fiecare an!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce frumos spui tu, bobocule! :)))
      Sa de-a Dumnezeu sa vina sanatatatea asta aşa după inima noastra!

      Ștergere
  7. Ancuta, toti cei care te stiu, apropiati sau mai din departari, se gandesc cu mare drag la tine. Mult curaj inainte si numai bine. Eu te imbratisez.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu lucru asta. Si eu va tin strans in inima mea pe toti de oriunde v-ati afla!

      Ștergere
  8. Esti un om bun si meriti doar lucruri bune. Te imbratisez cu drag si iti doresc doar lucruri bune, zambete multe, zile senine si ganduri curate! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa sa fie; doar yambete, seninatate si gand curat. Nici nu pot sa-mi doresc mai mult!

      Ștergere
  9. Draga mea! Nici nu știu ce să spun. Te îmbrățișez și mă rog să îți crești fetițele cu sănătate și zâmbetul pe buze, să îmbătrânești alături de soțul tău și să vă îngrijiți de nepoți și să uiți de necazuri! Ai scris lucruri foarte adevărate, din păcate sunt tot mai mulți oameni afectați de această boală grea. Dar există speranță! Și trebuie să existe nădejde! Indiferent cât ar fi de greu. Pup cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur ca exista nadejde, Marilena! Nici nu am putea fara ea. Si eu te pup si ma gandesc cu drag la tine!

      Ștergere
  10. Eu simt ca Dumnezeu te iubeste atat de mult....incat te face mai puternica pentru mantuire. Mi-au dat lacrimile de dor

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.