marți, 15 septembrie 2015

ULTIMA CAFEA

                   Cand am citit poezia aceasta absolut tulburătoare,  probabil ultima dintre cele scrise de Corneliu Vadim Tudor, m-a dus gandul la un citat din Camil Petrescu: "Câtă luciditatea, atâta conştiinţă şi, deci, atâta dramă".
                 Nu se poate să  nu se remarce cu câtă degajare, cu câtă lejeritate şi înţelepciune a fost scrisă şi cât de lucid a fost până în ultima clipă.

ULTIMA CAFEA

Hai, Moarte, sa bem o cafea
Ti-o fac cu caimac, aromata
Mai leapada-ti coasa cea grea
Si mantia asta ciudata.  


Te rog sa iei loc in fotoliu
Nu ma supara daca fumezi
Dupa cine esti, Moarte, in doliu?
De ce tot suspini si oftezi?


E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grabi, ca te frigi
Mai lasa-mi pe cer, inca, steaua
Daca eu am sa mor, ce cistigi?


Ai venit sa ma iei in persoana
Prea mare onoare imi faci
Din toata specia asta umana
Numai pe mine ma placi?


Hai sa-ti ghicesc in cafea
E bine sa stii ce te-asteapta
O cumpana grea vei avea
Dar tu te descurci, esti desteapta.


Esti tot timpul in criza de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce sa fim noi dusmani?
Eu te-nteleg cel mai bine.


Lumea te aplauda de departe
In zvon de corrida, olé!
Fii buna si-ntoarce-te, Moarte
Sa vad: dupa tine ce e?


Acum esti captiva la mine
Am vrut sa-ti arat, draga mea
Ca nu-mi este frica de tine:
Ti-am pus soricioaica-n cafea.


Corneliu Vadim Tudor
Noaptea de duminica spre luni
6 spre 7 septembie 2015

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

7 comentarii:

  1. Mi-a rupt sufletul , poezia asta ! Parca-l si vad recitand-o , cu zambetul in coltul gurii , plin de demnitate si forta !! ....Si totusi soarta a fost mai ironica !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact, iubita. De aici vorba aceea: ironia sortii...

      Ștergere
  2. Dumnezeu sa-l odihneasca! Am citit ieri poezia si m-a zguduit...Mi-a placut si citatul din Camil Petrescu, m-am gandit la Jocul Ielelor...?

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, te-ai gandit bine. Esti priceputa!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. M-a cutremurat vestea mortii lui,era un om extraordinar,am citit si eu de mai multe ori poezia,chiar asa oare,si-a presimtit moartea?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma gandesc ca se stia grav bolnav. Uneori unii oameni simt ca ii lasa puterile si doar pana la acest punci au avut de trait.

      Ștergere
  5. Am citit si eu poezia aceasta si am ramas uimita si super trista. Nu am cunoscut acest om, insa am inteles ca a iubit Romania. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.