duminică, 3 iulie 2011

Moștenire de familie

Aseară eram în parc când o fetiță a venit și mi-a spus: ”Sunteti tare drăguță!”.
I-am răspuns: ”Și tu ești frumosă, iubito!
Paula, care se dădea în acel moment pe carusel, a adăugat: ”Pe mine ar trebui să mă feliciți, de la mine a moștenit mama frumusețea!”
De aseră mă tot gândesc ce mă făceam eu dacă nu-mi făceam o fată așa frumoasă, de la cine mai moșteneam eu frumusețea sau tatăl ei ochii albaștri?
Abia aștept să văd ce voi moșteni și de la Georgia...

7 comentarii:

  1. Ce norocoasa esti sa mostenesti asa o frumusete! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  2. Catrinel, tot asa gandesc si eu! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. are dreptate fata, saruta-le pe amandoua din partea mea:* pupici si tie,mostenitoare draga :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Hahahaha, super haioasa!!!
    Felicitari pentru fetite :x

    RăspundețiȘtergere
  5. :))))
    ce nostima, chiar asa ce te-ai fi facut !!!
    tre sa mai vedem ce ai si de la cea mica

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.