Duminica acesta a fost a lui Zaheu vameşul. Cred că toată lumea cunoşte pericopa evanghelică , care se desfăşoară în 7 etape, în 7 trepte ale dobândirii desăvârşirii:
1. Zaheu doreşte să-L vadă pe Iisus şi urcă în sicomor.
2. Iisua îl vede, îi apreciază interesul, îl stigă pe nume şi-l îmdeamnă să coboare ca să intre în casa sa.
3. Zaheu răspunde bucuros şi îi face invitaţia.
4. Iisus o acceptă şi intră în casa lui deşi ştia cât este acesta de păcătos.
5. Impresionat, Zaheu se converteşte şi face declaraţia de pocăinţă şi de reparare a greşelilor pe care le făcuse.
6. Iisus declară mântuită toată casa acestuia.
7. Iisus trage concluzia şi învăţătura întregii întâmplări, arătându-i şi scopul, descoperindu-şi misiunea Sa: „Căci Fiul omului a venit să caute şi să Mântuiască pe cel Pierdut.”
Convertirea lui Zaheu, a unui om cu adevărat păcătos, poate fi modelul propriei noastre convertiri spre o noua viaţă, spre drumul cel bun care duce la Dumnezeu. Fiecare dintre noi este într-o mică sau mai mare măsură un Zaheu. Poate nu cu aceleaşi păcate, nu cu la fel de grave greşeli, , dar fiecare are câte ceva de îndreptat, are pe cineva pe care l-a neîndreptăţit într-un moment al existenţei lui. În fiecare din noi există un Zaheu care aşteaptă să fie mântuit, există un înger care aşteptă să fie eliberat.
Există o poveste care zice că Michelangelo, vestitul sculptor şi pictor al Capelei Sixtine, trecea într-o zi pe stradă şi a văzut în curtea unui cetăţean un bloc mare de piatră, urât, murdar, colţuros. L-a întrebat pe propietardacă nu vrea să i-o dea lui. Acesta l-ar fi întrebat la rândul său: „De ce să ţi-o dau?” „Fiindcă există într-însa un înger încătuşat şi vreau sa-l eliberez!” a răspuns Michelangelo.
Nu se ştie cât a priceput din răspuns omul, dar i-a dat pietroiul, să scape de el. Michelangelo l-a luat, a înlăturat cu dalta sa tot ce era încărcătură inutilă, până când într-o zi, a scos la lumină un înger frumos.
În acea zi Iisus a văzut în Zaheu vameşul un înger pe care l-a eliberat . L-a fel vede în fiecare din noi un înger pe care să-l elibereze. Aşteaptă numai invitaţia noastră, să intre în casa sufletelor noastre şi să spună: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia.”
Multumim pentru vorbele frumoase!
RăspundețiȘtergereinteresant comentariul tau.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereNu stiu ce s-a intamplat cu vechea postare, dar revin cu povestioara postata ma inainte:
RăspundețiȘtergere"Un bebeluş îl întreabă pe Dumnezeu:
- Am auzit c-o să mă trimiti pe pământ, dar cum voi trăi acolo, dacă sunt aşa de mic şi fără apărare ?
- Acolo te aşteaptă îngeraşul tău şi el o să aibă grijă de tine.
Bebeluşul mai întreabă atunci:
- Aici, în paradis, nu trebuie decât să râd şi să dansez pentru ca să fiu fericit. Pe pământ ce trebuie să fac ?
- Îngeraşul tău va cânta şi va surâde pentru tine, iar tu vei fi fericit când îi vei simţi iubirea.
Şi iarăşi întreabă bebeluşul :
- Dar cum voi înţelege tot ce aud, dacă nici măcar nu cunosc limba?
Dumnezeu spune :
- Îngeraşul tău te va învăţa cu răbdare cuvintele cele mai frumoase şi cele mai dulci pe care le-ai auzit vreodată.
- Şi dacă o să vreau să-ti vorbesc, cum o să fac?
- Îngerul tău te va învăţa să-ţi uneşti mânuţele şi să te rogi.
Tăcere. Se aud voci venind dinspre pământ şi bebeluşul, neliniştit pentru că trebuie să plece imediat, întreabă pentru ultima dată:
- Doamne, acum trebuie să plec. Spune-mi, te rog, numele îngerului meu!
- O să-i spui simplu ”Mamă“."
Sursa : primită pe mail
Multumesc Sorin pentru poveste. o stiam. dar de fiecare data ma emotionează la fel de mult.
RăspundețiȘtergere