Aventuri în dormitor

          Știu că titlul vă duce cu gândul la ceva la fel de fierbinte ca și aerul de afară, dar acest articol nu face parte din categoria acelora care fac fetele cuminți să se îmbujoreze, ci face parte din ( mult mai pragmatica) Cronica unei curățenii de vară, capitolul Povestiri bizare.
          De data asta, cea mai mare parte a aventurii a avut loc în dormitor.

          Dormitorul meu arată...cum să vă explic mai bine ca să vă faceți o idee...
          Vedeți această imagine:

            Ei bine, dormitorul meu... nu seamănă deloc.
         Acum, lăsând gluma la o parte, dormitorul meu diferă prin faptul (esențial) că în el era un haos total.
          Când ne-am apucat de zugrăvit am crezut că va fi floare la ureche. Dar, când am purces efectiv la lucru, am pățit ca în bancul acela celebru de la Radio Everan. Bancul era cam așa: Sună o persoană la radio și întreabă: este adevărat că cetățeanului Ivan din Moscova i s-a dat o Lada neagră cadou. Și i se răspunde: Da, este adevărat, dar cu trei mici modificări. Nu era Lada, era Volga, nu era neagră, era roșie, nu i s-a dat, ci i s-a luat.
           Cam la fel am pățit și noi. Nu era floare, era pălămidă, nu era la ureche, ci la mâini și picioare, nu ni s-a dat, ci ni s-a luat (cheful de muncă).
            Dar, trecând peste tot neprevăzutul care ne-a mâncat timp, energie și o mulțime de materiale suplimentare,  am reușit totuși să terminăm întreaga harababură, în două săptămâni.
          Evident, nu doar dormitorul a avut parte de întâmplări ciudate (și foarte prăfuite), ci și baia a completat seria printr-o aventură cu o baterie-spartă-pe-neașteptate și am avut parte și de o secvență demnă de un film horor, al cărei protagonist a fost tavanul din living.
          La începutul lucrărilor eu am estimat și am alocat un anumit buget,  pe care l-am dat spre cheltuire soțului.  Soțul meu, un optimist incurabil, a calculat însă un buget de 3-4 ori mai mic decât al meu și a zis că dacă tot sunt într-o dispoziție atât de generoasă, tot ce rămâne va fi cheltuit pe tot soiul de prostioare inutile ( a se citi senzori de parcare) pentru mașină. Din nefericire pentru sufletul lui, a rămas să viseze în continuare la senzori. Deh, vara e mare. Și dacă nu i se topesc de tot visele de la caniculă, vine el odată Moș Crăciun...
          Acum avem însă parte de o căsuță curată, (în curs de a fi) aranjată și dichisită și  (pentru prima dată de când e la noi) colorată.
          De acum, concediule drag, poți veni!
          Să aveți un weekend plăcut și răcoros ca o înghețată savuroasă!